STATUTUL ELEVULUI şi teama de ”revoluţii”. Ce cred liderii elevilor şi profesorii

STATUTUL ELEVULUI şi teama de ”revoluţii”. Ce cred liderii elevilor şi profesorii
Evaluaţi acest articol
(11 voturi)

Cadrelor didactice nu le surâde ideea că li s-a dat elevilor liber la proteste


După cinci ani de la promulgarea Legii Educaţiei Naţionale şi după un an în care reprezentanţii Consiliului Naţional al Elevilor (CNE) şi ai Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice (MENCŞ) au stat la masa negocierilor, a fost aprobat "Statutul elevului".

Receptivitatea oficialilor este privită de elevi, dar şi de cei mai mulţi dintre profesori, ca un progres în domeniul educaţiei. Scepticismul cadrelor didactice intervine, totuşi, la capitolul „aplicarea Statutului elevului”, în special când este vorba despre noile drepturi ale elevilor, precum cel la protest, la folosirea telefonului mobil în timpul orelor sau la evaluarea competenţelor profesorilor.

„Ce facem când elevii abuzează de un drept?”

Câţiva dintre profesorii gălăţeni cu care am discutat, atât din mediul rural, cât şi urban, salută cu interes "Statutul elevului", considerând, în acelaşi timp, că multe articole emise recent erau puse în practică şi înainte de aprobarea documentului.

„Personal, nu mă deranjează acest statut. Problema este ce putem noi, profesorii, să facem, când ei încalcă anumite norme. Dacă elevul abuzează de un anumit drept, cum este cel cu telefonul. Eu, personal, sunt împotriva utilizării telefonului în clasă. Se întâmplă des să se folosească telefonul în timpul lecţiilor, nu în scopuri didactice. Elevii fac presiuni enorme pentru chestia cu  telefoanele şi nu-i înţeleg. Dacă e o urgenţă, atunci este altă discuţie. Dar, în mod sigur, ei vor abuza şi nu este nicio posibilitate de a-i controla”, a menţionat Sorin Langu, profesor la CNVA.

Un alt cadru didactic, însă, are o altă părere vizavi de acest subiect. „Nu mi se pare normal să interzici complet telefonul în şcoală. Eu sunt unul dintre profesorii care se foloseşte de asta. Eu nu văd telefonul ca pe un impediment la ora mea, ci ca pe o oportunitate. Trebuie bine definite situaţiile în care elevul poate folosi telefonul”, ne-a transmis Doru Căstăian, profesor la Liceul de Arte „D. Cuclin”.

Totodată, inspectorul şcolar general-adjunct, Pompilia Chifu, ne-a declarat că, deşi, potrivit statului, profesorul nu are voie să confişte lucrurile elevilor, aceştia „au alte modalităţi de a-i sancţiona, conform regulamentului de ordine interioară al instituţiei de învăţământ.”

Colaborare între profesori şi elevi

„Statutul elevului” trezeşte şi anumite semne de întrebare. „Peste tot în lume, în învăţământ este un proces de colaborare între profesori şi elevi. Singurul meu dubiu este legat de faptul că foarte multe idei bune, în momentul în care au fost puse în aplicare, s-au dovedit a fi altceva. Sper să existe o deschidere din partea profesorilor, iar elevii să nu profite pentru răfuieli personale”, a adăugat profesorul Doru Căstăian.

Şi în instituţiile de învăţământ gălăţene din mediul rural se analizează proaspătul document. „Elevii oricum aveau multe dintre acele drepturi. Poate că sunt prea multe drepturi şi prea puţine obligaţii, iar elevii, de obicei, pun accentul mai mult pe drepturi”, ne-a transmis Marinela Hagiu, profesoară la şcoala din comuna Măstăcani.

În ceea ce priveşte respectarea "Statutului elevului", inspectorul şcolar general-adjunct, Pompilia Chifu, ne-a declarat că instituţia pe care o reprezintă trebuie să monitorizeze aplicarea documentului chiar de la începutul anului şcolar. „Sunt controalele tematice prin care vom vedea dacă se respectă acest statut”, a concluzionat inspectoarea.

„Siguranţa elevilor, mai presus decât bunăstarea”

Reprezentaţii elevilor din judeţul Galaţi susţin că s-a lucrat foarte mult la acest proiect, care, iniţial, nu era decât un vis. „Este una dintre cele mai importante realizări sau chiar cea mai importantă. De ce? Pentru că elevul va putea dispune de anumite drepturi şi beneficii. E o importantă realizare, deoarece, chiar dacă am primit multe răspunsuri negative din partea ministerului, într-un final, am reuşit să ne atingem scopul”, ne-a transmis Emilian Sîrghi, preşedintele Consiliului Judeţean al Elevilor din Galaţi.

În acelaşi timp, fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean al Elevilor din Galaţi, Andrei Mihăiţă Petică, declară: „Acest proiect a pornit ca un vis pentru noi. S-a realizat un lucru fără precedent pentru elevi. Mulţi au considerat că acest statut ne va da o superputere, dar totul vine şi cu anumite responsabilităţi. Cel mai interesant lucru este că elevii au dreptul să protesteze, în mod oficial şi legal. Aşa cum profesorii au fost în grevă japoneză şi noi avem dreptul să ne punem o bandană albă la braţ şi să protestăm pentru anumite nedreptăţi. Sunt licee în care profesorii sunt mai preocupaţi de siguranţa elevilor, decât de bunăstarea lor. Eu am reprezentat cele cinci licee din Tecuci, timp de patru ani. Siguranţa elevilor este mai presus decât orice, ei trăiesc ca într-o închisoare. Nu au voie să iasă din liceu, decât cu avizul directorului, care se obţine foarte greu. Putem protesta pentru transparenţa deciziilor luate în liceu. De foarte multe ori, ne trezim cu anunţuri ale consiliilor profesionale sau de administraţie şi noi nu ştim despre ce se discută acolo”, a menţionat Andrei Mihăiţă Petică.

Cu sau fără proteste în şcoli?

Potrivit Statutului, elevii au dreptul să protesteze, dar fără perturbarea orelor de curs. Totuşi, nu toate cadrele didactice susţin această practică. „Eu cred că elevii nu ar trebui să protesteze, având în vedere că sunt minori. În privinţa celorlalte drepturi, sunt îndreptăţiţi”, ne-a spus inspectoarea Pompilia Chifu.

Un alt profesor, însă, susţine că ar trebui definite foarte bine situaţiile care ar putea fi generat un protest. "Şi dreptul acesta ar fi în regulă, în măsura în care ar exista anumite reguli. Atât timp cât lucrul acesta rămâne în aer şi orice poate genera un protest, nu ştiu dacă va fi bine. Ambele situaţii au dat excese în lume: şi atunci când elevul nu a avut dreptul de a protesta, şi când dreptul acesta era prea extins”, ne-a transmis profesorul Doru Căstăian.

Citit 4427 ori Ultima modificare Miercuri, 24 August 2016 23:56

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.