Să o ajutăm pe Raluca! La nici doi ani, încearcă să învingă AUTISMUL

Să o ajutăm pe Raluca! La nici doi ani, încearcă să învingă AUTISMUL
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Raluca Gabriela Condoliu are 1 an şi 8 luni şi a fost diagnosticată cu autism, la clinica de specialitate a Spitalului de Psihiatrie Titan “C-tin Gorgoş” din Bucureşti * Pentru ca micuţa să aibă o şasă la recuperare, trebuie să facă terapie în valoare de aproape 800 de dolari lunar


Raluca s-a născut pe 7 octombrie 2014 şi este primul şi, deocamdată, singurul copil al părinţilor ei, Andreea şi Ionuţ. Până în urmă cu trei luni părea că viaţa micuţei nu ieşea cu nimic din tiparele existenţei unui bebeluş aparent sănătos şi aflat într-un proces normal de dezvoltare. A crescut, i-au apărut primii dinţişori, a dormit, a râs, a mâncat şi s-a jucat. A făcut primii paşi şi totul părea roz. Totuşi, la începutul verii, câteva semne i-au dat mamei, Andreea, de bănuit că ceva nu era în regulă cu Raluca. La 1 an şi 8 luni, fetiţa se deosebea cu mult de ceilalţi copii de vârsta ei: „Am realizat că ea nu privea în ochi, nu avea contact vizual cu nimeni, nici măcar atunci când era alăptată. Şi nici dacă îi vorbeam sau încercam să îi atragem atenţia cu ceva. Jucăriile pentru bebeluşi nu o atrăgeau, iar când o luam în braţe eu, mama ei, nu se cuibărea cum fac copiii, ci se zvârcolea şi plângea”.

Caruselul stereotipiilor

A fost începutul unei perioade extrem de dificile pentru părinţii Ralucăi, care au monitorizat-o în cele mai mici detalii pentru a descoperi şi alte nereguli. Pas cu pas, au văzut cum Raluca bătea pasul pe loc. Se apropia de vârsta de doi ani, dar nu scotea nicio silabă, nu era receptivă nici la cele mai elementare cerinţe, dar avea în schimb acţiuni stereotipe, specifice copiilor bolnavi de autism.

„Dansa pe vârfurile picioarelor ori făcea ture înainte şi înapoi. Dansul pe vârfuri, care până atunci ni se păruse amuzant, l-am văzut într-o altă lumină. Este un semn clar al autismului. Apoi a descoperit pasiunea rotirii roţilor. Roţi de orice fel şi orice mărime, de la jucăriile ei şi până la roţile căruţului sport, al altora de pe stradă, a celor din magazine. Apoi a descoperit cum se deschideau uşile! Orice încercare a noastră de a o opri se termina cu proteste aproape violente şi ţipete. Se lovea singură peste cap. Nu ştia de mami, de tati, de nimeni. Nu o interesa cine vine, cine pleacă şi nu suferea după nimeni”, ne spune Andreea Condoliu, mama fetiţei. 

Cel mai negre bănuieli ale părinţilor au fost confirmate la Bucureşti, unde au ales să meargă în ciuda "încurajărilor" venite atât din partea celor apropiaţi, dar şi a unor specialişti. "Copilul nu are nimic, aveţi răbdare, e prea mic să fie diagnosticat” şi alte replici de genul acesta. La Spitalului de Psihiatrie Titan “C-tin Gorgoş” Raluca a fost totuşi diagnosticată cu autism. Reversul acestei veşti cumplite îl constituie faptul că fetiţa este foarte mică, iar şansele de a fi recuperată integral cu ajutorul terapiei sunt maxime, spre deosebire de copiii diagnosticaţi la vârste mai mari.

Costul unei vieţi normale

„Am început un program intensiv de terapie ABA, singura terapie care dă rezultate notabile în astfel de cazuri. Această terapie însă, cu rezultatele ei minunate, are un cost. Un cost financiar pe care o familie cu venituri medii din România nu şi-l poate permite. Noi luptăm însă, luptăm ca tot ce face Raluca acum să continue, să o ajutăm să-şi termine drumul ce l-a început. Dar sunt momente când simţim că nu mai putem, când ne dăm seama că singuri nu vom reuşi. Şi da, apelăm la oamenii care înţeleg această dramă a autismului, şi solicităm ajutor”, subliniază Andreea şi Ionuţ Condoliu.

Ajutorul pentru Raluca înseamna contravaloarea şedinţelor de terapie ABA, şedinţe speciale de înot şi cursuri la o grădiniţă specială. De la diagnosticare, părinţii fetiţei, care au venituri modeste, au cheltuit în jur de 800 de dolari lunar pentru acoperi costurile terapiei care îşi arată deja rezultate încurajatoare.

„Raluca încearcă acum să ne susţină privirea, este veselă şi râde fericită. Se joacă cu jucării. Dar stereotipiile încă nu-i dau pace, încă nu răspunde şi nu se întoarce când este strigată pe nume, nu vorbeşte. Respinge oamenii noi. Din acest motiv ne luptăm şi facem eforturi să-i susţinem terapia”, completează mama micuţei.

Aşadar, până când Raluca va ajunge la nivelul de dezvoltare al unui copil de seama ei, astfel încât să poată merge la o grădiniţă normală şi mai apoi la şcoală, mai este nevoie de timp, de muncă, dar şi de bani. Orice ajutor din partea celor care înţeleg drama unui copil cu autism este binevenit şi o poate ajuta pe Raluca să învingă maladia pentru care încă medicina nu a descoperit încă nicio cauză clară sau vreun leac, dar care afectează milioane de copii din întreaga lume.

Cei care pot şi vor să ajute, au la îndemână trei modalităţi de virare a banilor: transfer bancar, la unul din conturile RO66BRDE090SV14174010900 - titular Andreea Condoliu (BRD Bank) şi RO09CECEC001946300109611 - titular Ionuţ Cosmin Condoliu (CEC Bank), prin PayPal sau cu card de credit/debit accesând linkul http://www.ralucagabriela.com/donatii-pentru-mine/.

Mai multe despre cazul Ralucăi aflaţi de aici:

- Povestea ei si perioada petrecută la Bucureşti: - http://www.ralucagabriela.com/opt-zile-la-bucuresti-sau-opt-zile-in-infern/

- Documentele ce atestă diagnosticul: http://www.ralucagabriela.com/documente/

Clipuri video: http://www.ralucagabriela.com/video/

Cum se poate face o donaţie şi lista donatorilor la zi: http://www.ralucagabriela.com/donatii-pentru-mine/

Citit 12922 ori Ultima modificare Joi, 02 Martie 2017 00:42

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.