Gălăţenii tineri cărora li se pare că-i greu să porneşti în viaţă ar trebui să-l cunoască pe Gheorghe Frosin. Numai cât îi vezi faţa arsă de soare şi palmele asprite, îţi dai seama că munceşte pe rupte. I-o fi greu? I-o fi! Mai ales că nu s-a apucat de treabă de ieri, de azi.
Ca să aibă posibilitatea să muncească pentru el şi pentru familia lui, Gheorghe Frosin a fost mai întâi nevoit să trudească, vreme de 18 ani, în Grecia, la un depozit. Când a împlinit 40 de ani, s-a întors acasă, la Fârţăneşti şi a luat-o de la capăt, folosindu-şi agoniseala ca să ridice o fermă de familie. Mai întâi a fost un solar. Apoi altul. Şi, în cele din urmă, exploataţia a început să prindă contur.
„Adevărul este că trebuie să ai ceva bani, când te apuci să faci o fermă. La mine, spre exemplu, pământul era mai mult o râpă. Vreo 3.000 de euro am dat numai pe îndreptarea terenului. Şi abia apoi a început munca propriu-zisă, de construcţie a solariilor... Acum am şase în care cultiv deja legume şi încă două, în construcţie. Plus că muncim şi o grădină, în care am pus tot legume. E o suprafaţă destul de mare şi, uneori, nu-ţi ajunge timpul să o scoţi la capăt cu munca, nici dacă stai numai în solar şi în grădină, zi şi noapte. Şi atunci te descurci cum poţi. Oameni la muncă nu prea ai de unde lua. Sunt mulţi care n-au de treabă, dar toţi s-au înscris la ajutorul social… Nici cu 50-60 de lei pe zi, plus mâncare, nu prea vin! Şi oricum, ca să îţi mai rămână şi ţie ceva, după ce vinzi leguma, nu îţi poţi permite să chemi om la muncă şi tu să te uiţi la el. Tot munca noastră, a familiei, e baza!”, spune Gheorghe Frosin. Şi e de treabă într-o fermă de legume aproape tot anul. Pe la sfârşitul lui ianuarie, oamenii încep să producă răsadurile. Le cresc şi le replantează în răsadniţă (un solar mai mic sau un alt spaţiu protejat), până când plantele sunt suficient de viguroase, iar temperatura aerului creşte suficient de mult încât să poată fi plantate fie în solar, fie în grădină. Pe la Paşti, ies castraveţii de solar. La scurt timp, vin roşiile. Şi apoi alte şi alte legume, până dă frigul de toamnă. Apoi urmează pregătirea terenului, poate vreo câteva zile de odihnă şi, iarăşi, de la capăt.
Ce produce legumicultorul din Fârţăneşti? S-o luăm de la un capăt. În solarii cresc: roşii, păstăi, ardei kapia, ardei graşi şi castraveţi. În grădină (sau în câmp, după cum se mai zice), Gheorghe Frosin pune şi vinete, ardei iuţi, ţelină, dar şi fasole fideluţă. Or mai fi şi altele, pe care le-am scăpat din vedere…. cine să le mai ţină socoteala, la câte sunt? Pe toate le aduce Gheorghe Frosin, la timpul lor, la piaţă, în Galaţi. E în sectorul rezervat producătorilor agricoli şi e mândru de treaba asta. Că una-i să pui pe tarabă marfă cumpărată din piaţa de gross şi cu totul alta-i să aduci legume pe care le-ai muncit cu mâinile tale!
