Interviu cu Ion Mocanu, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi, în avanpremiera celei de-a 26-a ediţii a Topului firmelor gălăţene, eveniment ce va avea loc vineri, 28 octombrie, de la ora 11,00, la Hotel Vega
- Topul firmelor gălăţene, realizat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură, a ajuns la ediţia cu numărul 26. Ce ne puteţi spune despre situaţia din acest an?
- În acest an, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi, implicit, toate camerele teritoriale au procedat la o nouă metodologie de analiză şi de selectare a firmelor, pe baza unor criterii extraordinar de rigide, exacte şi fără posibilitatea de a interveni chiar dacă ai vreo preferinţă sau deţii nişte informaţii suplimentare. S-au luat în considerare în acest an grupe de activitate de patru cifre, ceea ce ne-a permis să realizăm un clasament mai specializat. Faţă de 272 de grupe de activitate analizate în ceilalţi ani pentru realizarea topurilor, începând din acest an au fost analizate 615 grupe CAEN de patru cifre. Ce pot să afirm cu certitudine este că, la Galaţi, situaţia pare extraordinar de îngrijorătoare din punct de vedere al mediului economic şi am să vă dau câteva exemple, care, după părerea mea, certifică ori o legislaţie greşită, ori lipsa oricărei protecţii legislative pentru mediul de afaceri: totalul firmelor înregistrate în judeţul Galaţi în 2016 este de 64.449, din care au depus bilanţ contabil pe anul 2015 numai 13.963! Ceea ce înseamnă că lipsesc aproximativ 50.000 de firme, care fie sunt „în adormire” (dacă vă amintiţi, a existat o facilitate acum foarte mulţi ani ca studenţii sau proaspeţii absolvenţi să înregistreze o firmă), fie sunt într-o situaţie precară, fie sunt în insolvenţă sau în faliment judiciar. De asemenea, de la 1 ianuarie şi până pe 31 august 2016, totalul înmatriculărilor în judeţul Galaţi a fost de 1.702, cu 6,17 la sută mai puţine decât anul trecut. Este o situaţie mai mult decât alarmantă. Îmi amintesc de anii dinainte de 1990, când acest oraş era pe primele trei-patru locuri, nu numai din punct de vedere industrial, ci şi ca activităţi ce necesitau o forţă de muncă foarte bine calificată şi instruită, care putea fi folosită oriunde în România sau în străinătate. Vorbim aici de oamenii din Damen, de inginerii şi proiectanţii în construcţii, de partea de navigaţie - unde foarte mulţi marinari, mecanici, comandanţi de nave nu mai lucrează pentru flota românească, flotă care, de fapt, se reduce la Navrom Galaţi, o companie care, la sfârşitul anului viitor, intenţionează să se listeze pe bursa de la Londra.
- Se pare că agricultura a devenit foarte profitabilă în ultimul timp.
- Din păcate, divizarea producătorilor din agricultură este extraordinar de mare, asociaţiile create încă nu reuşesc consorţii puternice, iar asocierile încă nu sunt reglementate din punct de vedere fiscal, iar mulţi se plâng de dublă impozitare. Acest lucru face ca agricultura gălăţeană să nu performeze ca aceea din Teleorman sau Călăraşi, unde cei de acolo au reuşit să se grupeze în mai multe societăţi, adunând poate zeci de mii de hectare şi care reuşesc să exporte cantităţi de ordinul a 5-10.000 de tone. Le amintesc agricultorilor noştri că în România s-a înfiinţat o bursă a cerealelor. Pe Bursa Română de Mărfuri există la ora actuală tranzacţii de cereale, fie instant, fie futures. Deci sunt agricultori care îşi pot permite să stea cu marfa în depozite pe certificate futures, pe vânzări ulterioare, şi atunci ştiu că vor obţine preţul cel mai bun. Asta înseamnă că trebuie să intre pe site-ul BRM Bucureşti şi să poată urmări tranzacţiile, să ceară date suplimentare sau să vină la noi, la Cameră.
- Ce diferenţe există între topul realizat de Camera de Comerţ şi cel al IMM-urilor?
- Din nefericire, la noi este o originalitate care creează, cel puţin în rândul oamenilor de afaceri, confuzii. IMM-urile sunt o asociaţie patronală, un ONG care sprijină întreprinderile mici şi mijlocii. Ei au realizat acest gen de top, dar care nu li se permite prin lege să-l certifice printr-un document oficial, iar acest top, fiind în aceeaşi lună cu topul Camerei, este confundat de mulţi cu al nostru. Deci, noi nu reprezentăm IMM-urile, noi reprezentăm de la persoane fizice autorizate până la cele mai mari societăţi din România, gen Transgaz, Transelectrica, ArcelorMittal, Damen… Camera de Comerţ poate pune la dispoziţie contacte cu toate ambasadele României - mă refer la ataşaţii economici, care ne transmit oferte de afaceri (vânzări sau cumpărări) ale firmelor din toate statele, cu date concrete despre firmele respective. Dacă o firmă gălăţeană doreşte să vândă marfă afară sau să cumpere, noi transmitem oferta ambasadelor din toată lumea. Avem oferte multe, şi de grâu, şi de cartofi, şi de unt, din foarte multe ţări, inclusiv Israel. Noi, Camera, nu negociem, ci doar facem contactul între cele două firme, apoi ne retragem din ring. De aceea, rog firmele gălăţene să verifice periodic site-ul Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi, pe cel al Bursei Române de Mărfuri - Terminalul Galaţi (unde contractele se pot face extraordinar de repede, în maximum 15 zile) şi pe cel al EEN - Europe Enterprise Network - o structură europeană special creată, cu 660 de centre în toată Europa, care nu fac altceva decât să intermedieze relaţii de afaceri. Sunt doar trei centre EEN în România, la Galaţi, Constanţa şi Bacău.
