GALERIE FOTO / Ţiglina II - condiţii de Ev Mediu, taxe de secolul XXI. Case de centru fără acces la canalizare
Foto: Foto: Vasile Caburgan

GALERIE FOTO / Ţiglina II - condiţii de Ev Mediu, taxe de secolul XXI. Case de centru fără acces la canalizare
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* În Ţiglina II, casele încă nu au racord la sistemul de canalizare, iar WC-ul este în continuare în curte * Societăţile Apă Canal şi Apaterm joacă "mămăliga fierbinte" cu o conductă spartă din zona blocului M2, timp în care apa se infiltrează şi distruge asfaltul


La aproape un an de la prima vizită a echipei "Vieţii libere" în cartierul Ţiglina II, în septembrie 2012 - urmată de o a doua, în aprilie anul curent - situaţia nu s-a schimbat de nicio culoare. Am găsit în zonă aceleaşi buruieni înalte, aceleaşi canalizări fără capac, gropi, garaje sufocante şi maşini parcate pe trotuare şi pe spaţiul verde, iar cei care deţin case în mijlocul cartierului Ţiglina II nu au racord la sistemul de canalizare, dar plătesc taxele pentru utilităţi la nivel de zonă centrală. Dovadă că lentoarea autorităţilor este, se pare, o boală fără leac.

"Plătim canalizare, dar nu avem"

În plină Ţiglina II, între blocuri, au rămas casele construite pe timpuri. Municipalitatea nu le-a demolat, dar nici nu a creat condiţiile pentru ca proprietarii lor să ducă un trai decent, demn de oraş şi de un cartier aproape central. I-au lăsat fără canalizare. Când s-a tras canalizarea pentru blocuri, casele nu au intrat în schemă. Nici mai târziu, autorităţile nu şi-au adus aminte de proprietarii de case. Toate locuinţele din zonă, potrivit unuia dintre proprietari, sunt în continuare cu WC-ul în fundul curţii. Ba mai mult, aceştia, chiar dacă nu au canalizare, o plătesc. „Plătim canalizarea, dar noi nu suntem racordaţi. Când au venit să construiască blocurile, casa au lăsat-o, pentru că era pe spaţiu verde. Este o casă moştenită de la părinţi. Am făcut solicitări pentru racord la canalizare la Apă Canal, la fostul director, dar nu s-a făcut nimic. Eu sunt bolnav cronic, nu mă mai zbat. Am tuberculoză bilaterală. Sunt pensionat medical. Asta e! Am vrut să fac pe cheltuiala mea, dar nu mi-au dat voie. Au turnat asfaltul înainte să facă racordurile şi pentru noi. Stăm cu WC-ul în curte”, ne-a declarat proprietarul de pe Crizantemelor.

Situaţia nu este confortabilă pentru proprietar, dar nici pentru vecinii de la blocuri. Cel cu casa nu are intimitate, iar vecinul de bloc îl vede şi când se duce la toaletă.

De la crater selenar la "Gropzilla"

În aprilie, groapa din faţa marketului din Complex, de lângă M2, părea aproape subtilă şi fină, pe lângă modul în care arată acum. Dacă atunci spuneam că starea străzilor din Ţiglina II ar putea imita condiţiile de pe Lună, iar groapa putea fi asemuită cu un crater selenar, acum nu ştiu ce am mai putea spune, pentru că bucăţile de asfalt au fost înghiţite cu totul. Dacă în Galaţi a început bombardamentul, măcar să ştim şi noi, ca să ne putem adăposti. Groapa ar fi cauzată, din câte se pare, de o conductă spartă. În timp ce societăţile de furnizare a apei reci şi a agentului termic, Apă Canal, respectiv, Apaterm, dau vina una pe alta pentru conducta spartă, craterul selenar începe să mănânce din asfalt tot mai mult, devenind o a doua "Gropzilla", după modelul vestit de pe Faleză.

Autorităţile o dau cotită, după cum ne explică preşedintele Asociaţiei 252, Costel Potolea. „Am vorbit cu cei de la Apă Canal, pentru că am presupus că surparea e cauzată de o conductă spartă care le aparţine. Au spus că din informaţiile pe care le deţin ei conducta aparţine societăţii Apaterm, că e vorba de o conductă sub presiune de apă caldă. Dau vina unul pe altul şi între timp apa se infiltrează şi pune în pericol nu numai trotuarul, ci şi blocul. Ne afectează în măsura în care se poate infiltra apa şi la blocul M2. Dar nimeni nu ia nicio măsură. Ar trebui să vină, să decoperteze şi să vadă a cui e conducta”, ne-a spus preşedintele asociaţiei. Evident că groapa presupune pericole pentru oricine trece pe acolo, fie că e bătrân, fie că e copil. Mai mult decât atât, când plouă, craterul se umple cu apă şi formează aproape un lac de acumulare. Fie că are sau nu apă, ţi-a intrat piciorul acolo, rămâi fără picior.

Cartierul în care se cultivă mătasea broaştei

Ţiglina II este împânzită de străzi neasfaltate ca lumea, de gropi în care bălteşte apa luni de zile după ultima ploaie, din cauză că nu există scurgeri. Gropi s-au format şi în pământul de pe lângă aleile dintre blocuri, iar apa formează bălţi atât de longevive încât mai că se adună şi broaşte. „În pământ s-au creat gropi, se adună apa şi bălteşte câte o lună, atât de mult încât se formează mătasea broaştei. Copiii nu au unde să se joace. Ies din bloc şi dau de balta aia. Se încinge apa de la soare şi miroase urât”, a comentat o doamnă.

Mizeria şi buruienile îngroapă cartierul

Cu asfalt ciobit sau chiar inexistent prin unele locuri, cartierul Ţiglina II este împânzit de mizerie şi buruieni, exact cum l-am lăsat în septembrie 2012. În aprilie anul curent încă nu începuse să dea bine vegetaţia, dar acum, în miez de vară, se vede clar că iarba nu a fost tunsă mai deloc, dacă nu deloc, fără nuanţe, în zonă. Zici aproape că e un teren părăsit, uitat de mult de oameni, la câte bălării sunt la toate colţurile de bloc sau în spatele garajelor. Bălăriile şi scaieţii au crescut până la genunchii unui om matur. Dacă nu ar fi existat blocuri, ai putea zice că eşti în sălbăticie.

Trotuarul, capcană pentru papuci

Trotuarele, atât pe strada principală, cât şi printre blocuri, sunt ciuntite, crăpate, pline de bucăţi desprinse şi pietricele. „Fâşia de trotuar din faţă de la Agatur este dezastru. Cum să laşi macadamul acela ca să se împiedice lumea, să ia pietricele în pantofi şi papuci?”, spune revoltat Costel Potolea. Oamenii speră că municipalitatea va veni mai repede să le repare trotuarele, măcar pe cele de pe strada Brăilei, dacă nu şi printre blocuri. Au primit promisiuni de la Primărie, dar cetăţenii sunt sceptici. „Ni se promite de un an de zile, ne trimit hârtie de la Primărie că suntem prinşi în planul de asfaltare, de reparare a străzii şi uite că trece anul şi nu se face nimic”, ne-a spus o locatară din zonă.

Cine dă tonul la mizerie

În zonă nu sunt locuri de joacă pentru copii, dar există câteva măsuţe de şah amplasate din vremuri uitate. Sfărâmate de cursul timpului, dar şi de tinerii agitaţi, mesele au printre ele numai coji de seminţe şi hârtii. Resturi lăsate în urmă de cei care se adună seara pentru a sta la o vorbă. Gunoaiele nu au mai fost strânse de luni de zile, cartoanele de pe jos sunt de-acum mucegăite după atâtea ploi, iar imaginea este dezolantă. De altfel, oamenii din zonă, cât de vinovată ar considera ei Primăria pentru mizerie, nu pot să închidă ochii şi să spună că cetăţenii sunt nevinovaţi. Am văzut mulţi cetăţeni care aruncă mucurile de ţigară, chiar dacă sunt lângă coş, pe jos. „Stăteam în staţie acum ceva vreme şi am observat un om cu părul alb cum fuma lângă coş, iar când să arunce mucul de ţigară, s-a depărtat de acesta şi l-a aruncat tot pe jos. Există o lipsă de bun simţ a cetăţenilor, dar tonul îl dă municipalitatea. Într-un oraş în care stăpânul nu face curăţenie, normal că şi cetăţenii sunt necivilizaţi. Asta este - strada şi oraşul parcă nu au stăpân”, ne-a spus domnul Marin.

Citit 3593 ori Ultima modificare Miercuri, 17 Iulie 2013 09:13

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.