TROTUARELE aşteaptă REPARAŢII de mai bine de un an, după MAREA "MODERNIZARE" de pe Brăilei (FOTO)
Foto: Foto: Bogdan Codrescu

TROTUARELE aşteaptă REPARAŢII de mai bine de un an, după MAREA "MODERNIZARE" de pe Brăilei (FOTO)
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Strada a fost asfaltată, dar lucrările au rămas neterminate, cu trotuarele părăsite într-o stare jalnică * Gropile, bordurile rupte şi dalele sfărâmate îi pun la grea încercare pe gălăţenii care sunt doar simpli pietoni


Cartierul Mazepa II este traversat de cea mai importantă arteră din Galaţi, strada Brăilei. Carosabilul, după cum ştim, a fost refăcut în urmă cu un an, în schimb trotuarele au rămas la acelaşi nivel de degradare, ba chiar şi mai şi, iar lucrările pentru modernizarea acestora întârzie. Autorităţile par să fi uitat că Brăilei este o arteră extrem de folosită nu numai de către posesorii de maşini, ci şi de către pietoni, unii dintre ei nedispuşi să ia parte la "sporturi extreme".

De exemplu, dalele care formează pavajul din dreptul Direcţiei Regionale a Finanţelor Publice sunt măcinate ca făina, nu se mai distinge aproape nimic din ele, iar cele din dreptul Trei Star sunt sparte sau lipsesc. La mozaic, "modelul" este o dală da, una ba. Totul arată ca un puzzle neterminat, iar cetăţenii trebuie să caute dalele bune pentru a păşi. Asfaltul este ciuruit de zecile de petice rămase în urma intervenţiilor societăţilor de servicii publice. Nu lipsesc nici gropile şi crăpăturile apărute odată cu trecerea vremii, a ploilor, îngheţurilor şi dezgheţurilor. Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în zona Potcoava de Aur.

Bordurile tronsonului dintre Direcţia de Finanţe şi Trei Star sunt aproape inexistente, din cauza maşinilor care sunt urcate zilnic pe trotuar. Pe trotuarul de vizavi de Trei Star este o mare porţiune care nici nu mai merită o astfel de încadrare, dar nici nu pare să se fi inventat vreo denumire pentru aşa "amenajare urbanistică".

În ce stadiu este proiectul de reabilitare

În primăvara anului trecut, consilierii locali au votat reparaţia capitală a trotuarului de pe strada Brăilei, pe tronsonul cuprins între Inelul de Rocadă şi Hotel Galaţi (intersecţia cu strada Domnească), însă lucrările au tot întârziat să înceapă. Investiţia, aşa cum a fost avizată de aleşii locali, se ridică la 8,5 milioane lei, şi este finanţată de la bugetul local. Municipalitatea are în vedere, prin investiţia aprobată, reabilitarea a 34.500 de metri pătraţi de pavele şi dale prefabricate, 2.700 de metri pătraţi acoperiţi cu travertin, precum şi bordurile mici, de la spaţiile de parcare, şi amplasarea a 50 de bănci.

CITEŞTE ŞI: Micro 20 - tot ce nu trebuie să existe într-un cartier: MIZERIE, CAI, CÂINI şi MAŞINI abandonate (FOTO)

Potrivit promisiunilor de atunci ale Primăriei, lucrările ar dura opt luni de zile şi nu vor afecta instalaţiile electrice, reţelele de gaze sau telefonie. Însă anul trecut, în septembrie, fostul purtător de cuvânt al Primăriei, Mihai Costache, ne spunea că proiectele vor dura mai mult, pentru că trebuie luaţi în calcul toţi "reţeliştii", municipalitatea dorind, odată cu turnarea unui nou asfalt să îngroape atât cablurile, cât şi conductele. La momentul respectiv, în septembrie 2013, proiectantul aştepta datele complete cu privire la necesarul de materiale de îngropat, dar şi reparaţia conductelor de sub pământ, pentru a nu a apărea probleme după asfaltare.

Revenind acum la Primărie, potrivit directorului Direcţiei de Servicii Publice din cadrul Primăriei, Silviu Bacalum, reabilitarea trotuarelor de pe strada Brăilei este tot la stadiul proiect, iar acesta va fi gata probabil la mijlocul lui octombrie. Deocamdată, lucrările vizează numai modernizarea trotuarelor de pe porţiunea cuprinsă între Păpădie şi Inelul de Rocadă, nu şi pe cele dinspre centru. Această porţiune urmează, probabil, să intre ulterior într-un proiect separat.

Anomalii cu parafa Apă Canal

Apa folosită pentru grădină, facturată la canalizare

Joi, la întâlnirea reporterilor „Viaţa liberă” cu cititorii, programată la Trei Star, unul dintre gălăţeni a venit cu o nemulţumire mai mult decât întemeiată, respectiv că societatea Apă Canal facturează drept apă dată la canalizare întreaga cantitate de apă potabilă ce figurează ca furnizată. Domnul Gheorghe Avram stă la casă, în zona Mazepa, şi şase luni din 12 foloseşte o mare cantitate de apă pentru a-şi uda grădina, apă care nu ajunge în canalizare. Cu toate acestea, plăteşte apa uzată exact în aceeaşi cantitate ca la livrare.

"În mod obişnuit, consum cu soţia, amândoi, apă rece şi apă caldă, cam opt metri cubi. Ultima factură este pentru 11-12 metri cubi, pentru că a fost o vară destul de ploioasă şi nu am udat aşa de mult, dar într-o vară obişnuită consum cam 20 metri cubi. 10-12 metri cubi de canalizare îi plătesc degeaba. Dacă înmulţesc cu 2,53 lei, pe metru cub, vă daţi seama câţi bani dau în fiecare lună, din aprilie până octombrie”, ne-a spus domnul Gheorghe Avram.

 

Proprietarii de case sunt nemulţumiţi că plătesc pe post de ape uzate şi apa pe care o folosesc la udatul zarzavaturilor

Dacă propriul exemplu nu este de ajuns, dl Avram ne oferă şi cazul unui amic, care are 800 de metri pătraţi de grădină şi lună de lună plăteşte între 20 şi 40 de metri cubi de apă la canalizare.

Problema nu este nouă. Ea a mai fost sesizată în paginile ziarului nostru, pornind de la o interpelare a consilierului local Victor Malinovici. Acesta a atras atenţia în repetate rânduri, în cadrul şedinţelor de Consiliu Local, asupra absurdului situaţiei. „Nu este posibil aşa ceva. Vă arăt o factură emisă de dumnealor, achitată, şi scrie clar: apă rece - facturat opt metri cubi, canalizare, opt metri cubi. Metrul cub este 10 lei, TVA tot eu îl dau. Din ce nu am, îl dau. Oamenii vin, sesizează şi noi ascultăm sau ne facem că nu auzim”, declara consilierul, în luna martie.

CITEŞTE ŞI: Micro 39C, o PATĂ NEAGRĂ pe harta oraşului (FOTO)

În urma articolului de atunci din "Viaţa liberă", Apă Canal a dat un drept la replică, dar tot fără să explice de ce există această situaţie, având în vedere că în Standardul SR1846-1/sept.2006 art.4.2.1 există o prevedere care spune: „În situaţiile în care consumatorii de apă (gospodării cu curte, instituţii publice cu terenuri sau parcuri etc) folosesc apa pentru stropitul grădinilor sau terenurilor de sport, aceste cantităţi de apă trebuie să se contorizeze separat şi trebuie să se scadă din cantităţile de apă preluate de sistemul de canalizare”.

Cu toate acestea, se pare că pentru Apă Canal apa folosită la udatul grădinii tot în canalizare ajunge.

Branşamente individuale scumpe

Tot domnul Avram ne-a vorbit şi despre faptul că Apă Canal duce o campanie de descurajare a contorizării separate pentru grădină. Potrivit acestuia, nu numai că societatea cere foarte multe acte, dar sunt şi foarte costisitoare. "Toate cheltuielile sar de 1.000 de lei. Păi, în cazul acesta, ce mai economisesc eu? Au pus nişte condiţii ca omul să se lase păgubaş şi să le dea lor banii!",  a mai spus acesta.

Automobilele continuă să ocupe trotuarele

Lipsa locurilor de parcare, eterna problemă

În interiorul cartierului, printre blocuri, proprietarii sunt nevoiţi să-şi parcheze maşinile pe unde apucă, printre garaje, pe trotuare, pe spaţiul verde care a mai rămas. Totodată, joi, în jurul orei 10.00, mai multe maşini erau parcate exact în faţa garajelor şi cine le-ar fi putut parca în faţa uşilor de acces în garaj dacă nu chiar proprietarii? Doar dacă nu cumva proprietarii garajelor nu mai au maşini sau nici nu avut vreodată, iar posesorii de automobile, neavând altă soluţie, au parcat în faţa garajului nefolosit.

CITEŞTE ŞI: Micro 16 - GHETOUL dintre cartiere, o insuliţă... Continentală (FOTO)

„Cine să le dărâme şi să construiască parcări în loc, atâta timp cât şi demolările din Mazepa I au fost fără sens, iar până acum nu s-a rezolvat nimic? Municipalitatea s-a apucat de demolat, fără să fi discutat în prealabil cu proprietarii construcţiilor şi ai terenului. Terenul din Mazepa I a rămas ca un mozaic. Un garaj este în picioare, celălalt demolat. Nu ştiu cum va fi soluţionată problema”, a spus Octav, posesor al unui apartament în Mazepa, dar şi al unui automobil.

O problemă lungă ca urechile de măgar

În Mazepa II, lucrurile nu diferă cu nimic faţă de anul trecut sau faţă de acum doi ani. Municipalitatea nu a găsit nicio soluţie pentru parcarea autoturismelor. Aşa arăta nemulţumirea din iunie 2013 a domnului Petrea Chiru: ”Şi acum tot pe trotuar se parchează maşinile! E o zonă foarte aglomerată aici, la Trei Star, înţelegem, dar nici din bloc nu se poate ieşi din cauza lor”.

 

Sute de garaje ocupă, în cartierul Mazepa II, spaţiile pe care ar putea fi amenajate locuri de parcare

 

De atunci şi până acum, nu s-au schimbat decât gunoaiele. Oricum, situaţia nici nu are cum să se modifice, dacă Primăria nu găseşte o soluţie pentru a crea locuri de parcare. Pur şi simplu, proprietarii de maşini nu au alternativă, astfel că parchează pe unde apucă. Şi, da, maşinile sunt parcate şi în zone în care există indicatoare clare care arată că oprirea este interzisă. Situaţia naşte frustrări, fără dar şi poate, pentru ambele părţi, atât pentru pietoni, cât şi pentru proprietarii de automobile. Una peste alta, chiar dacă nu sunt prea multe cazuri, mai există şi maşinile părăsite, care ocupă spaţiul degeaba.

Artificii pentru păstrarea locului de parcare

Atâta timp cât Gospodărire Urbană nu mai termină cu inventarierea locurilor de parcare din zonele rezidenţiale, unii dintre posesorii de maşini au găsit soluţii proprii pentru a-şi păstra locul de parcare. Pe unul dintre trotuarele blocurilor din Mazepa, am observat un stâlp betonat la un capăt, exact lângă parcare, amplasat lângă maşină, semn că omul îl întrebuinţează de fiecare dată când este plecat pentru a-şi ţine spaţiul "rezervat". Practic, în jungla locurilor de parcare, fiecare se descurcă cum poate.

Câinii, paznici la tomberoane

Vietăţile care au invadat oraşul, respectiv câinii, au trecut de la paza oilor la paza tomberoanelor de gunoi.

 

Staţii ignorate

Şoferii de autobuze opresc aiurea

Chiar dacă municipalitatea a creat alveole speciale pentru ca autobuzele să-i îmbarce pe călători din staţii şi să nu incomodeze restul traficului rutier, şoferii opresc mijloacele de transport în comun tot pe prima bandă a carosabilului. Un astfel de moment a fost surprins, joi dimineaţă, în staţia de la Trei Star, după cum se poate vedea şi în imaginea alăturată. Astfel, chiar dacă autobuzele au posibilitatea de a-şi reduce înălţimea pentru a permite oamenilor care circulă în fotolii rulante să urce, facilitatea nu are nici un rost atâta timp cât şoferii nu trag maşina lângă trotuar.

Spaţii verzi îngrijite

Floricele pe scuar

Dacă trotuarele din zona Mazepa mai au de aşteptat probabil mult şi bine până să fie modernizate, un singur lucru a ieşit în evidenţă ca fiind pozitiv, respectiv faptul că angajaţii de la Gospodărire Urbană lucrau de zor la spaţiul verde. Scuarul de pe mijlocul străzii Brăilei arăta bine, avea multe floricele colorate, proaspăt plantate, iar oamenii se mutaseră deja să aranjeze plantele în scuarul din faţa alimentarei "Trei Star". Oricum, treaba părea foarte bine împărţită, unii se ocupau numai de plantat în scuarul respectiv, iar mai sus, în dreptul băncilor, alţi angajaţi ai societăţii erau cu furtunul în mână, udând florile şi iarba.

Cu încăpăţânare

Hoţii ajung înaintea maşinii de gunoi

Chiar dacă tomberoanele Ecosal din cartierul Mazepa II erau curăţate şi aproape goale, iar solul de sub ele era proaspăt dezinfectat, joi, pe strada Armata Poporului, hoţii de PET-uri şi de hârtie tot îşi încercau norocul.

La fel cum scormoneşte Ecosalul în groapa realizată prin programul ISPA la Tirighina după PET-uri, pentru că lumea încă nu colectează selectiv, tot aşa căutătorii "de aur" din coşurile de gunoi continuă nestingheriţi să facă rost de ceva mărunţiş, colectând materialul reciclabil înainte să apară maşinile serviciului de Salubrizare. Până când municipalitatea va găsi o soluţie pentru stoparea activităţilor societăţilor care colectează ilegal deşeuri reciclabile sau de a-i opri pe hoţi să sustragă materialele din tomberoane, la groapa de gunoi şi la staţia de sortare va ajunge te miri ce din deşeurile care pot fi valorificate.

 

Mizerie şi PET-uri. Un teren mizerabil este folosit de către hoţii de materiale reciclabile pe post de depozit

Reamintim că, anul trecut, s-au prelucrat doar 590 de tone de deşeu de sortat şi numai 456 au fost valorificate, în condiţiile în care la groapa de gunoi au ajuns 91.944 de tone de deşeuri. Dacă lucrurile vor continua în acest ritm, ideea investiţiei se va dovedi frumoasă, dar cam atât, pentru că sistemul nu va da roade. Mai mult, chiar dacă acelaşi Serviciu Ecosal a încercat soluţionarea problemei prin securizarea pubelelor de gunoi, fie ele de colectare separată a deşeurilor reciclabile, fie de colectare a deşeurilor menajere, nici această măsură nu pare să aducă un beneficiu vizibil. Aşa cum recunoştea şi directorul Ecosal, Ionuţ Pucheanu, hibele sunt multe şi pe multe paliere, una dintre ele fiind faptul că angajaţii de pe teren, care se ocupă de salubrizarea cartierelor, închid ochii când vine vorba de hoţii de materiale valorificabile.

"Ornamente" urbane

Oraş sufocat de cabluri

Galaţiul este plin de cabluri, fie că aparţin iluminatului public, fie că sunt ale companiilor de furnizare a serviciilor de cablu TV, internet şi telefonie fixă. În oraşele civilizate, aceste reţele sunt îngropate, lăsând să se vadă, la propriu, cerul, dar la noi atârnă în toate direcţiile. Iar când spunem că atârnă, ele chiar atârnă. De exemplu, la intersecţia străzii Brăilei cu Roşiori, în faţa noului magazin Preţ Fix, un cablu „curgea” feeric în toată splendoarea lui pe trotuar. Ce-i drept, era înfăşurat în jurul unei buturugi, ca să pară mai elegant sau să nu se împiedice de tot oamenii, când trec pe acolo.

 

Citit 3900 ori Ultima modificare Miercuri, 17 Septembrie 2014 22:24

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.