Gropi, trotuare sparte, zgomot de pickhammer, maşini parcate aiurea, câini care se întind pe spaţiile verzi în căutarea ultimelor raze de soare şi multă forfotă. Ăsta e peisajul care întâmpină orice gălăţean care trece prin faţa CEC-ului din Ţiglina, vizavi de Palatul de Justiţie. În zona de blocuri trăiesc oameni de toate vârstele, iar scandalurile nu sunt la modă. Locuitorii cartierului sunt paşnici, mai preocupaţi de ocolirea gropilor din alei şi trotuare, decât de cearta cu vecinul pe motive prosteşti.
Parcă nici câinii nu au chef să latre, ci doar se uită la trecători cu ochi mieroşi, doar doar i s-o face cuiva milă şi le-o arunca un colţ de pâine sau un os. Din cauza temperaturii scăzute, cititorii nu au venit la întâlnirea cu reporterii "Vieţii libere", dar i-am întâlnit pe mai mulţi în faţa blocului sau în parcări, fiecare ocupat cu ceva.
Fără parcări, dar cu multe garaje
Pe Ion Mitu, un cetăţean de 48 de ani, l-am găsit când tocmai strângea frunzele căzute pe propria maşină, ca să poată pleca la muncă. Pentru că în faţa blocului dânsului încă mai sunt multe garaje, şi-a parcat autoturismul pe un petic de pământ amestecat cu iarbă, lucru care îl nemulţumeşte. "Vedeţi garajele astea? Pe toate le-aş dărâma, mai ales că sunt muţi care nici nu le folosesc pentru a-a-şi adăposti maşina. Sunt ba magazii, ba vulcanizare, ba croitorii. E un dezastru. Când a anunţat primăria că se vor dărâma toate garajele din oraş m-am bucurat, normal, dar văd că de cartierul nostru au uitat. Noi nu vrem parc aici, în faţa blocului, vrem o parcare normală. În locul a zece garaje ar încăpea pe puţin 30 de maşini. Sau 20, dacă vrem o parcare aerisită. Dar tot nu ne-am mai îngrămădi şi la intrare, şi la parcare, şi la ieşire", ne-a spus, indignat, cetăţeanul.
De altfel, lipsa parcărilor adevărate este una dintre cele mai mari probleme ale cetăţenilor din zonă. În jurul blocurilor au supravieţuit bateriile de garaje, poate şi pentru că buldozerele s-au oprit, pentru moment, la Ancora, acolo unde încă mai au de dărâmat, iar persoanele care nu deţin un astfel de spaţiu sunt nevoite să îşi lase maşinile unde apucă, chiar dacă asta înseamnă să o lase la 50-100 de metri de propriul bloc.
Nelu Gheorghiu, un cetăţean de 68 de ani, ne-a spus că s-a săturat să se plimbe în fiecare zi după un loc de parcare mai apropiat de blocul său. "Între garaje şi grădina blocului e un spaţiu de cel mult doi metri şi jumătate lăţime. Dacă se parchează maşinile în linie, aşa cum se şi face, iar cineva deschide uşa unui garaj, gata... nu mai trece nimeni pe aici! În alte cartiere, unde nevoia de parcare poate nu era aşa mare, s-au putut face. Dar la noi, unde sunt sute de maşini efectiv aruncate ici şi colo, de ce nu se face nimic? Primarul ne-a promis că vom trăi într-un Nou Galaţi, dar se pare că pentru el asta a însemnat doar chiolhanuri, nu trecerea la civilizaţie. Eu am avut garaj şi pot spune că e util, dar acum trăim în alte timpuri, avem nevoie de parcări. Nu mai sunt 10 oameni la trei blocuri care au maşină. Acum, sunt unii care au câte două maşini, deci nevoia de locuri de parcare a crescut. Trebuie să evoluăm şi noi cumva!", ne-a explicat domnul Gheorghiu.
Puţine locuri adevărate de parcare
În faţa blocurilor M, de pe strada George Coşbuc, dar şi la blocurile C, din spatele acestora, sunt câteva spaţii special amenajate pentru parcare, însă acestea sunt insuficiente, dacă e să luăm în calcul numărul total al maşinilor. Spre exemplu, în faţa blocurilor M, parcarea special amenajată e plină de maşini, iar pe aleea pe care ar trebui să poată circula câte două maşini, venind din sensuri opuse, sunt parcate alte câteva sute de autoturisme. Motivul? "Am nevoie să merg la magazin, stau doar cinci minute", ne spun oamenii care se ceartă cu şmecherii care îşi lasă bolizii pe unde apucă, fără să le pese că blochează traficul.
Rablele se transformă în containere
Deja un lucru cu care ne-am obişnuit prin oraş, rablele nu lipsesc nici din Ţiglina. Ba mai mult, aici par mai dese, iar oamenii nici nu le mai bagă în seamă. "Ne-am obişnuit cu ele. Stau în parcare de atâţia ani încât copiii au ajuns chiar să le folosească drept poartă la jocul de fotbal. Nimănui nu îi pasă de ele", ne-a explicat un cetăţean.
Anul trecut, Primăria municipiului Galaţi a desfăşurat o campanie de strângere a maşinilor abandonate de proprietari în parcări, pe spaţiile verzi sau pe marginea drumurilor, atât pentru eliberarea locurilor de parcare pe care acestea le ocupau de mult timp, cât şi pentru înfrumuseţarea oraşului. Într-un comunicat emis de Biroul de Presă al Primăriei se arată că "în anul 2014, au fost identificate 150 de autovehicule abandonate pe domeniul public. Lista cu maşinile abandonate a fost transmisă Poliţiei Locale, care are atribuţii legale privind notificarea proprietarilor. În urma notificărilor, aproximativ 120 de autovehicule au fost ridicate de pe domeniul public, iar restul au fost luate de Primărie şi duse în depozitul de pe strada Tunelului".
Anul acesta e încă linişte
Chiar dacă reprezentanţii primăriei ne-au anunţat, în luna mai a acestui an, că va urma o campanie de strângere a rablelor, similară celei din 2014, momentan este linişte cu privire la acest subiect. În cazul în care există, totuşi, proprietari ai căror maşină a fost confiscată de autorităţi, aceştia au dreptul să le revendice, iar pentru aceasta au la dispoziţie 30 de zile, timp în care se pot prezenta cu actul de proprietate şi dovada că toate taxele şi impozitele pentru respectivul vehicul sunt plătite la zi, după ce au completat o cerere în acest sens către Primărie. În plus, proprietarii unui astfel de autovehicul vor fi nevoiţi să plătească o taxă de 10 lei către Primărie, pentru depozitare. În caz contrar, autovehiculele vor fi valorificate de municipalitate, iar banii obţinuţi vor intra la bugetul local, conform anunţului făcut la începutul anului de către Primărie.
Cert este că oamenii din Ţiglina s-au săturat de maşini prăfuite care să le ocupe locurile de parcare. "Şi ce dacă au toate taxele la zi? Aia mai e maşină? Roţi nu mai are, caroseria e îndoită peste tot, geamurile sunt sparte, înăuntru sunt numai gunoaie şi se mai poate numi maşină? Dacă aş fi primar, aş da numai amenzi ăstora care îşi lasă maşinile în aşa stare. Nu o mai poţi întreţine, vinde-o sau dă-o la fier vechi!", ne-a spus Nelu Gheorghiu.
"Ca să fie curat, trebuie să se împartă amenzi"
Lipsa parcărilor din Ţiglina nu este singura problemă a locatarilor, aceştia fiind foarte deranjaţi de faptul că nu se respectă regulile bunului simţ în cartier. Ion Mitu, cetăţeanul cu care am vorbit în timpul plimbării prin cartier, ne-a spus că, deşi angajaţii firmei de salubrizare îşi fac treaba zilnic, există mereu câte un "needucat" care aruncă gunoiul lângă ghenă sau lângă copac. "Poliţia de ce nu trece la amendarea acestor oameni? Îl vezi că aruncă ambalajul din mână, pe stradă, 20 de lei amendă. Şi tot aşa, pentru fiecare treabă din asta câte o amendă. Şi să vedeţi cum se pun toţi cu botul pe labe. Nu se mai poate aşa, să călcăm în coji de cartofi, prezervative aruncate de la balcon, pamperşi etc", ne-a explicat omul.
"Disciplina comunistă a ajutat, cândva"
Alţi cetăţeni, care nu au vrut să ne spună numele, au fost mai vehemenţi, şi au făcut referire la o epocă în care oamenii legii treceau la pedepse corporale. "Păi ce, pe vremea lui Ceauşescu vedeaţi aşa ceva pe stradă? Era ordine, disciplină. Nu ca acum, fiecare face ce vrea, şi dacă îndrăzneşti să îi atragi atenţia te ia şi la bătaie. Nu mai există educaţie. Ştiu că vor spune toţi că sunt un comunist mizerabil, dar sistemul ăla a avut şi lucruri bune. Acum, degeaba pompăm bani la ECOSAL, dacă noi tot facem mizerie. Practic, ne furăm singuri banii. Altminteri, vrem o ţară ca afară, dar nu vrem să o facem noi. Ne place că e curat în străinătate, şi acasă aruncăm paharul cu cafea din maşină", ne-a explicat un cetăţean furios.
"Mentalitatea e proastă"
Nelu Gheorghiu, omul de 68 de ani cu care am stat de vorbă în cartier, ne-a spus că schimbarea, dacă nu pleacă de la oameni, nu va veni niciodată. "Nu numai cei care ne conduc trebuie să ia măsuri, că degeaba vrea primarul un Galaţi ca Bruxelles, dacă noi suntem tot gălăţeni, nu belgieni. Primăria vine şi strânge gunoiul, reface trotuarul şi noi ce facem? Călcăm betonul proaspăt turnat, hrănim câinele din faţa blocului şi aruncăm mâncare pentru pisici de la etaj. Ar trebui să se introducă munca în folosul comunităţii, că atunci nu mai face nimeni mizerie. Nimeni nu vrea să strângă gunoiul altuia, aşa că nu va mai arunca nici el!", ne-a spus domnul Gheorghiu.
"Orele de cultură civică sunt degeaba"
Mare parte dintre nemulţumirile cetăţenilor s-au îndreptat şi către sistemul de învăţământ din România, mai exact spre orele de educaţie civică. "De ce se fac aceste ore, dacă nu învaţă nimic copiii? Nepoata mea e clasa a treia, şi a ieşit cu clasa să adune gunoaie pe faleză acum câteva luni. Ştiţi ce mi-a zis? Că dacă alţii aruncă gunoaie, ea de ce trebuie să le strângă? Nu îi mai învaţă nimeni nimic bun pe copii. Toţi vor să plece din ţară, iar acolo respectă toate legile. Când vin acasă, se schimbă tot şi redevin români. Aici, dacă nu ntervine statul, cu legi clare, cu amenzi, cu un sistem educaţional bine pus la punct, dar şi cu exemple din societate, nu se va schimba nimic în bine. Degeaba ne-am luat ţara înapoi, dacă tot ne batem joc de ea", ne-a mai explicat Ion Mitu.
"Hrănitul animalelor nu se face în stradă"
Şi în acest cartier, oamenii sunt împărţiţi în două categorii: iubitori de animale şi restul lumii. Iubitorii de animale, însă, sunt şi ei împărţiţi, în categoria celor care au grijă de bietele suflete şi cei care preferă să îi lase pe stradă, dar să îi hrănească cu mâncare aruncată de la etaj. Astfel, ceilalţi locuitori sunt din ce în ce mai supăraţi pe situaţie.
"Nu vrem parcuri ultramoderne, doar oaze de linişte"
Locuitorii din cartierul Ţiglina, zona din spatele C.E.C-ului, recunosc că nu îşi doresc ca în preajma blocurilor în care locuiesc să fie amenajate parcuri ultramoderne, precum Orăşelul Copiilor sau parcul VIVA, din cauza hărmălaiei care s-ar provoca în zonă. Cu toate astea, ei spun că şi-ar dori ca primăria să facă măcar două sau trei oaze de linişte, în care copiii să se poată da în leagăn sau tobogan, iar bătrânii să se poată relaxa la o partidă de şah sau remi. "Acum sunt doar câteva mese de ping-pong extrem de degradate, mese de şah la fel de inestetice şi nişte băncuţe în faţa blocurilor care au ruginit de la vreme. Cred că primăria ar putea să îşi îndrepte privirea şi către cartierul nostru, mai ales că suntem într-o zonă împortantă a oraşului. Nu trebuie să fie spaţii imense, dar acolo, cât să avem şi noi unde să ne găsim seara, la un pahar de vorbă, să spunem o glumă, să dezbatem politică etc.", ne-a spus Ion Mitu.
"Dacă au rămas bani de investiţii, îi aşteptăm noi"
Oamenii din zonă spun că, dacă primăria nu are timp să se ocupe şi de cartierul lor, să le dea banii şi îşi fac singuri ce le trebuie. "Am auzit că, din nou, primăria a rămas cu bani de investiţii necheltuiţi. În cazul ăsta, de ce nu se face un act normativ sau o hotărâre de consiliu local ca să se dea banii ăştia la asociaţii pentru înfrumuseţarea cartierelor? Fiecare acolo, să pună flori, să facă un mic părculeţ, să fie curat în zonă. Cred că oamenii s-ar descurca mai bine decât cei care stau în birouri", ne-a mai spus un cetăţean.
Lucrările la Unda Verde le dau bătăi de cap oamenilor
Fie că este vorba de zgomot ori de faptul că muncitorii îşi întind utilajele pe întreaga suprafaţă a trotuarului, oamenii au de ce să se plângă. Lucrările la Unda Verde, sistemul inteligent de semaforizare din oraş, îi încurcă teribil pe cei care vor să traverseze intersecţia de la Palatul de Justiţie, mai ales atunci când împing la un cărucior sau cară sacoşe.
"Nu avem unde să ne adăpostim, când aşteptăm autobuzul"
Fie că vorbim despre staţia de la CEC ori despre cea de la păpădie, situaţia este aceeaşi: refugiile în care s-ar putea adăposti oamenii lipsesc. Astfel, cetăţenii sunt nevoiţi să aştepte autobuzul în soare, în bătaia vântului sau a ploii, fără nicio metodă de a se proteja, cu excepţia banalelor umbrele.
"Am făcut cereri, dar nu ne bagă nimeni în seamă. Ba mai mult, am văzut că încep să dispară refugiile acoperite, nicidecum să apară prin oraş. Nu se gândeşte nimeni din administraţia locală şi la nevoile cetăţenilor. Suntem buni doar odată la câţiva ani, când vin alegerile. Apoi, nici măcar în audienţe nu suntem primiţi", ne-a spus Maria Câmpeanu, o doamnă care aştepta, înfrigurată, autobuzul.
La Păpădie, noroc de copaci
În staţia pe care o face autobuzul 34 când intră pe strada George Coşbuc, în direcţia Patinoar, este doar o băncuţă pe care se pot odihni cetăţenii care aşteaptă mijlocul de transport. În rest, doar copacii îi mai protejează de intemperii pe oameni. "Bine măcar că avem copacii ăştia bătrâni aici. Vara e umbră, iarna e un pic de dos. Când plouă, e ca peste tot. Dacă nu ai umbrelă, te udă până la piele", ne-a explicat o bătrână. Până la rezolvarea problemelor, oamenii nu au altă soluţie decât să aştepte autobuzul, ca şi până acum, în staţii descoperite.
Foto Marius Negri
