Sute de mii de euro zac îngropate în gunoi. Proiect european blocat româneşte
Foto: Foto: Vasile Caburgan

Sute de mii de euro zac îngropate în gunoi. Proiect european blocat româneşte
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Sistemul greoi de depozitare şi reciclare a deşeurilor din judeţ aproape că a blocat Staţia de Compostare de la Târgu-Bujor * Dacă în alte state unitatea s-ar fi putut autosusţine financiar, la noi trage să moară * Dacă s-ar închide, gunoiul produs de cei aproape 7.000 de locuitori ai oraşului n-ar mai putea fi depozitat * În plus, finanţarea europeană ar trebui returnată, fie desfiinţând bugetul oraşului Târgu-Bujor, fie blocându-l pe cel al Consiliului Judeţean * Cu toate că europenii ne-au dat circa 900.000 de euro, angajaţii primesc salarii de mizerie şi îşi aduc de acasă echipamentul de lucru


 Staţia de Compostare de la Târgu Bujor se sufocă sub povara gunoiului, care nici nu poate fi compostat, dar nici nu este transportat către gropile de depozitare din Tecuci sau Galaţi. Realizată cu costuri de circa un milion de euro, staţia a fost proiectată nu pentru a ţine gunoi în curte, ci pentru a selecta deşeuri şi a produce compost. Ulterior, atât deşeurile sortate cât şi compostul ar trebui vândute. Dar cum pe plan local nu prea există piaţă pentru astfel de mărfuri, administratorul staţiei, Octavian Popa, trebuie să facă, în mod constant faţă unei probleme care nu pare să îşi mai găsească rezolvarea: aproape tot gunoiul colectat de la cei circa 7.000 de locuitori din Târgu Bujor ajunge în staţie şi rămâne pe cele câteva sute de metri pătraţi de curte şi după sortare şi prelucrare. Primarul oraşului, Laurenţiu Gâdei, spune că nu are bani la buget, în acest an, pentru transportul gunoiului, dar că încearcă să îi convingă pe fermierii din zonă să cumpere compost, atât pentru a elibera spaţiile de depozitare din staţie, cât şi pentru a ajuta acest serviciu să se autosusţină din punct de vedere financiar.

De două ori mai mult gunoi decât ar trebui

Potrivit proiectului pe baza căruia a fost realizată, Staţia de Compostare ar trebui să prelucreze circa o mie de tone de deşeuri anual. În mod curent, însă, la sortare şi compostare ajung peste 2.000 de tone de gunoi în fiecare an, potrivit directorului Octavian Popa. „Spre exemplu, în cursul anului 2011, am depozitat şi sortat 2.200 de tone de deşeuri, iar în acest an au intrat deja în staţie circa 1.500 de tone. Iar cantitatea va creşte, până la finele anului, mai ales că singurul nostru client pentru compost, livada de la Viile, nu a mai făcut comenzi în ultima perioadă”, a precizat Octavian Popa.

Sticla nu s-a vândut niciodată, iar resturile din plastic, hârtie şi metal tot nu au căutare pe piaţă, deşi se dau la preţuri mici: 1,2 lei kilogramul de PET-uri albe, 85 de bani cel de PET-uri colorate, 25 de bani cartonul şi 40 de bani kilogramul de deşeuri metalice.

Investiţie necesară, dar greu de susţinut

La sfârşitul lunii iunie din 2009, la momentul inaugurării care a strâns numeroase oficialităţi la Târgu Bujor - printre care fostul preşedinte al Consiliului Judeţului, Eugen Chebac, europarlamentara Adriana Ţicău sau senatorul Gheorghe Saghian - staţia de compostare era singura de acest fel din regiunea de Sud-Est a ţării. Uniunea Europeană asigurase 90 la sută din milionul de euro necesar înfiinţării staţiei. Cu suma aferentă cofinanţării, circa 100.000 de euro, au venit Consiliul Judeţului (CJ) şi Consiliul Local al oraşului Târgu Bujor. Din păcate, modul greoi în care funcţionează sistemul de colectare, transport şi depozitare a gunoiului în judeţ determină staţia să fie în permanenţă supraaglomerată. Mai rău este că, în eventualitatea în care nu s-ar asigura funcţionarea staţiei vreme de 15 ani, Uniunea Europeană are tot dreptul să îşi ceară cei circa 900.000 de euro înapoi. O „amendă” pe care, cu siguranţă, n-ar putea-o plăti din bugetele proprii nici CJ Galaţi, nici Consiliul Local din Târgu Bujor.

„Mereu avem câte un utilaj care nu funcţionează. Pentru cele ieşite din garanţie e foarte greu să asiguri reparaţii şi service. În plus, oamenii nu primesc echipamente, aşa că trebuie să vină la lucru cu ce au pe acasă”, mai spune directorul staţie de compostare de la Târgu Bujor, Octavian Popa.

„Nu avem bani. Caut soluţii!”

Primarul oraşului Târgu Bujor, Laurenţiu Gâdei, spune că îi lipsesc din buget banii pentru transportul gunoiului la Galaţi sau Tecuci. „Cunosc situaţia şi am solicitat ajutor de la CJ Galaţi, pentru a găsi bani să luăm gunoiul de acolo şi să îl ducem la Tecuci. Staţia funcţionează ca serviciu în subordinea Primăriei, deci este responsabilitatea noastră. Cei de la livada din Viile mai comandau compost şi, în schimb, ne transportau gunoiul la Galaţi, la groapă. Dar acum nu au mai comandat, astfel că, dacă CJ ne ajută, vom duce gunoiul la Tecuci. Eu încerc să îi conving pe fermierii din zonă - care oricum primesc bani de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) ca să îşi întreţină păşunile - să cumpere din acei bani şi câte o tonă de compost per hectar. Staţia a fost proiectată să se autosusţină şi asta încerc să o ajut să facă. Dacă fermierii vor cumpăra compostul care e de foarte bună calitate, vom avea şi bani ca să reparăm utilajul defect. Problema este că europenii ne-au forţat să ne închidem gropile de gunoi neconforme, dar nu ne-au ajutat şi cu alternativă pentru transportul şi depozitarea acestuia, pe termen scurt şi mediu”, a precizat Laurenţiu Gâdei.

Cheltuiala nu ar fi împovărătoare pentru fermieri, care ar plăti 50 de lei pe tona de compost.

„Muncim în mizerie, pe salarii de mizerie!”

Conform proiectului cu finanţare europeană consistentă, la Staţia de Compostare ar fi trebuit să lucreze 15 angajaţi, dar în prezent sunt doar 13, cu tot cu cei care se ocupă de administrare. Nemulţumiţi sunt mai ales oamenii care se ocupă de sortarea şi balotarea gunoiului. Cel mai tânăr are 23 de ani, iar cel mai vârstnic a împlinit 56 de ani. Vor să îşi spună păsul, dar nu acceptă să apară în ziar, cu nume şi poză. Se tem că cineva le-ar putea lua şi locul de muncă mizer pe care îl au acum.

„Nimănui nu-i place să stea toată ziua în gunoi. Dar altă soluţie nu avem, în Târgu Bujor nu sunt locuri de muncă. Problema este că ni s-a luat şi acel spor de 10 la sută pe care îl primeam pentru toxicitatea muncii. Era vorba de până la 100 de lei, că salariile noastre încep de la 450 de lei şi ajung la 800 de lei. Dar pentru noi şi acei bani erau importanţi. Toţi avem familii şi nu mai avem cu ce să le ţinem. Aşa e la noi: muncim în mizerie şi primim salarii de mizerie”, ne spune unul dintre muncitorii tineri.

„Acum vine iarna şi nu ne dă nimeni echipamente de lucru. Dacă eu iau 640 de lei, cu ce să-mi cumpăr echipament? Nu e normal să mai aducem şi de acasă scule, când se strică cele din dotarea staţiei”, este de părere unul dintre angajaţii mai în vârstă.

Un lucru e sigur, din păcate: sărăcia gălăţeanului nu se poate vindeca doar cu bani europeni, oricât de consistentă ar fi finanţarea.

Citit 2783 ori Ultima modificare Miercuri, 31 Octombrie 2012 23:15

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.