Campania VL "Lada de zestre"/ Ultimul făuritor de arcuri (FOTO)
Foto: Foto: Bogdan Codrescu

Campania VL "Lada de zestre"/ Ultimul făuritor de arcuri (FOTO)
Evaluaţi acest articol
(5 voturi)

* La Folteşti, meşteşugar unicat în judeţul Galaţi


Dorin Ostache are acum 68 de ani, iar pe ultimii 50 şi i-a împărţit între meseria de bază cu care şi-a câştigat traiul, adică zidăria, şi o ocupaţie ceva mai puţin obişnuită. Ce face bărbatul din Folteşti şi nu face niciun altul, din judeţul nostru? Sute şi sute de arcuri cu săgeţi. Cum a ajuns omul să făurească asemenea obiecte de colecţie? „A fost pasiunea mea de copil. Pe la şapte ani făceam, ca orice băiat, arcuri din crengi şi trăgeam cu ele. Mai târziu, pe la 14 ani, am cioplit primul arc adevărat. Şi acum îmi aduc aminte cum spune tata: „Ce-ai mai stricat pe acolo, măh? Dar nu m-am lăsat, am ştiut eu că asta trebuie să fac şi asta am făcut!”, îşi aminteşte Dorin Ostache. Iar de atunci, din adolescenţă, nu s-a mai oprit. Aproape tot timpul liber şi l-a dedicat arcurilor şi săgeţilor. Unele dintre piesele create sunt mai mari, altele mai mici. Oricum ar fi, însă, toate sunt meşteşugite cu atenţie şi migală.

„Cu un arc mai mare, trebuie să poţi trage la 390 de paşi. În metri, să tot însemne asta vreo 300”, apreciază Dorin Ostache.

Cum se naşte un arc?

„Primul lucru pe care îl faci este să alegi lemnul. Nu mergi pe esenţe moi, cum e fagul, din cauză că n-o să poţi face nimic bun. Nici stejarul nu merge. E adevărat că are lemnul tare, dar în acelaşi timp este şi casant. Eu fac arcuri şi săgeţile din lemn de salcâm”, spune meşterul. Cum se lucrează? Primul pas – unul de o extremă importanţă – este alegerea lemnului. Trunchiul nu trebuie să fie noduros şi nici să aibă alte defecte. Odată despicat, sunt puse deoparte lemnele din care se modelează arcuri. „Mai întâi încep la mijloc, îl cioplesc. Apoi la capete, îi dau forma şi cioplesc astfel încât să se poată lega aţa pe care o încordezi şi pe care potriveşti săgeata. Abia apoi începe procesul de curbare. Neavând condiţii de curbare cu abur, folosesc curbarea la foc. Lemnul se fierbe în untură ca să fie elastic. Şi tot cu untură se unge. Abia apoi, după ce îi dau curbura, îl curăţ şi îi dau aspectul final”, explică meşterul din Folteşti.

Uneltele principale ale meşterului: rindeaua, cuţitele pentru lemn.

„Şi cumătra cârpă, cu care ung arcurile cu untură”, adaugă Dorin Ostache, meşterul arcaş din Folteşti.

Muncă multă, preţ pe măsură

Dorin Ostache vine la Galaţi la evenimente şi târguri organizate de Centrul Cultural Dunărea de Jos Galaţi. „Preţul îl stabileam, de regulă, în funcţie de mărimea arcului. E muncă multă, aşa că nici nu prea am cum să le dau ieftin. Am stabilit preţuri pentru fiecare în parte, în funcţie de complexitate şi de mărime. Ajunge şi la peste 100 de lei, dar la cât de multă muncă e la un arc, eu aş zice că nu e un preţ chiar aşa de mare!” conchide meşterul.

Din principiu, nu pune săgeată în arc în localitate, ca să se asigure că nu se întâmplă vreo nenorocire. Doar săgeţile din salcâm au vârfuri de fier! În afara localităţii, însă, Dorin Ostache încă poate să tragă 300 de metri, cu o tehnică parcă anume creată!

Citit 6044 ori Ultima modificare Joi, 17 Aprilie 2014 18:31

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.