* O lege care l-ar fi ajutat pe micul fermier gălăţean a ajuns la coşul de gunoi, din pricina unor rivalităţi politice * Decizia lasă lucrurile incerte pe circa jumătate din extravilanul judeţului * De la un proiect care mai avea nevoie de votul unei singure camere, ne-am întors la promisiuni
S-a dovedit, clar, încă o dată, dacă mai era nevoie: clasa politică îşi are propriile interese, care coincid doar arareori cu interesul public. Milioane de mici fermieri români - printre care şi câteva sute de mii de gălăţeni - aşteptau cu nerăbdare ca, până la Paşte, legea privind intabularea gratuită a terenurilor agricole din extravilan să treacă de ambele camere ale Parlamentului, să fie publicată în Monitorul Oficial şi să producă efecte cât mai curând.
E nevoie de o astfel de lege? Ca de aer, dat fiind faptul că, potrivit celor mai recente date puse la dispoziţie Prefecturii Galaţi de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Galaţi, nu există comună în judeţ în care toate problemele legate de intabularea extravilanului să fi fost pe deplin rezolvate. Şi cum oamenii nu au bani, statul le-ar fi putut da o mână de ajutor. Asta, dacă parlamentarii nu s-ar fi pierdut în rivalităţi politice, soldate, ca de obicei, cu rezultate nule. Mai exact, Senatul a dat undă verde proiectului de lege, dar acesta a fost respins în Camera Deputaţilor.
La nivel judeţean, din datele OCPI, aveam în cursul lui 2013, un grad de doar 51 la sută de intabulare a extravilanului. În plus, mai multe localităţi nu intabulaseră, încă, nici o palmă de pământ.
Declaraţii politice, dar niciun rezultat
Când s-a propus respingerea proiectului de lege iniţiat de Teodor Athanasiu (PNL) şi Ionel Dârzu (PSD), 160 de deputaţi au votat „pentru”, 147 „împotrivă”, iar 16 s-au abţinut.
Deputat gălăţean liberal George Scarlat, susţinător al proiectului de lege, a precizat, prin intermediul unui comunicat remis redacţiei: „Iniţiativa reprezenta un suport real pentru proprietarii de terenuri agricole şi forestiere din extravilanul localităţilor care nu dispun de resurse financiare pentru a achita costurile ridicate presupuse de acest proces. PNL a identificat sursele de finanţare constituite atât din fondurile europene, cât şi din cele bugetare pentru a asigura gratuitatea înscrierii în cartea funciară a acestor terenuri, soluţie agreată şi de comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş".
Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat, pentru Mediafax: "Oricum vom face cadastru gratuit, dar nu cu 16 miliarde de lei, care să intre în buzunarele unor firme private. Aceste operaţiuni vor fi realizate de Agenţia Naţională de Cadastru, dar nu cu 400 de lei, ci cu 75 de lei, pentru că nu vor fi acţiuni sporadice, ci pentru o localitate o dată, fără a folosi bani româneşti, ci cu fonduri europene”, a precizat Liviu Dragnea.
Ce concluzie tragem? Că s-a amânat, din nou, luarea unei decizii sau, cu alte cuvinte, că nu s-a rezolvat nimic.
Cum stau lucrurile în judeţul nostru
Din datele OCPI Galaţi, centralizate şi prezentate în cadrul Colegiului Prefectural, în 2013, din comunele gălăţene, cel mai bine stătea Piscu, cu 78 la sută din extravilan intabulat, iar cel mai rău o duceau Cuza Vodă, cu zero la sută suprafaţă intabulată, şi Suhurlui, aflat cam în aceeaşi situaţie. Nici Brăhăşeştiul nu stătea chiar pe roze, cu doar trei la sută din totalul suprafeţei extravilane intabulate.
Evident, cifrele mai cresc cu câteva procente în fiecare an, pe măsură ce proprietarii reuşesc să-şi facă intabulările pe bani proprii. Totuşi, lucrurile se mişcă mult prea încet, iar oamenii şi funcţionarii din primăriile din teritoriu continuă să aibă probleme serioase.
De ce e nevoie urgentă de intabulări
Înainte de toate, e nevoie de intabulare la dezbaterile de moştenire. Cum preţurile nu sunt deloc mici, foarte multe familii rămân cu moştenirile nedezbătute şi se confruntă cu problemele care decurg din această stare de neclaritate. Potrivit datelor din cea mai recentă raportare a OCPI Galaţi, la numărul de titluri de proprietate, cel mai bine stătea Iveştiul, cu 4.497 de titluri de proprietate emise, pentru o suprafaţă de 7.391 de hectare. Matca are 4.474 de titluri de proprietate emise, pentru 7.571 de hectare, iar Munteni-Negrileşti are 4.427 de titluri de proprietate, emise pentru o suprafaţă de 14.107 hectare de teren extravilan.
Vânzarea nu se poate face fără titlu de proprietate.
Dificultăţi întâmpină, la verificări, şi personalul Agenţiei de Plăţi şi intervenţie în Agricultură (APIA), care lucrează cu loturi fizice, nu cu ridicări cadastrale rezultate din intabulări.
Din păcate, unde-i rivalitate politică multă e şi ineficienţă din plin. Parte dintre analiştii care studiază fenomenul pot spune că PSD a respins legea ca să nu-şi piardă influenţa pe care o are în mediul rural, în prag de alegeri. Alţii ar putea spune că PNL s-ar fi gândit la câştiguri destinate anumitor firme care ar fi făcut încadastrările.
Dincolo de orice speculaţie politică, un lucru e cert. Din amânarea adoptării unei legi care să permită intabulările gratuite, n-au pierdut nici PNL şi PSD, nici PC, nici UNPR şi nici vreo altă formaţiune sau alianţă politică. Singurul care a pierdut, ca de fiecare dată, de altfel, e fermierul mic şi mijlociu, pus, din nou, pe lista de aşteptare.
