* Din baltă s-au scos camioane de peşte, dar acum se produc doar lanuri de porumb şi acţiuni în instanţă
Ani grei s-au scurs de când ferma piscicolă de la Vlădeşti – renumita "Patrie a Crapului" de care auziseră românii din întreaga ţară - a ajuns o ruină. De la stat, activele fermei de 580 de hectare au trecut, în 1992, la SC Zătun SA, firmă care a fost adusă în faliment şi a fost executată silit începând cu anul 2009. De la acel moment, ferma a trecut de la un executor judecătoresc la altul, iar fiecare a încercat să-şi facă meseria, adică să acopere cât mai mult din datoriile colosale ale societăţii. Dar cum luciul de apă nu se poate vinde, ci doar concesiona, suprafaţa a trecut de la Administraţia Domeniilor Statului la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA).
Locuitorii din comună spun că din baltă s-au scos camioane de peşte, zi şi noapte, până când n-a mai rămas aproape nimic. S-a furat şi fier cu nemiluita, începând de la plasa de gard până la motoarele şi ţevile staţiilor de pompare. Clădirea de birouri, gheţăria şi celelalte edificii au fost devastate. Pe scurt, s-a aplicat la Vlădeşti reţeta tipică a jaful post-decembrist: potentaţii politici ai vremii s-au îmbogăţit, iar una dintre perlele coroanei pisciculturii româneşti a rămas în paragină! Tocmai când jaful se cam terminase şi când nimeni nu mai spera că aici se va mai produce vreodată peşte, activele fostei ferme – diguri, ceva teren şi multe ruine – au fost cumpărate, de la executor, de o întreprindere individuală din comuna Slobozia-Conachi. Perspectiva de atunci, adică a renaşterii fermei, care l-a costat pe omul de afaceri 810.000 lei dintr-un foc, s-a pierdut acum în hăţişul birocraţiei. În plus, deşi iniţial nimeni în afară de SC Zătun SA nu avea interese în baltă, acum li s-au retrocedat părţi din terenul de sub luciul de apă primăriei Vlădeşti şi primăriei Oancea, care a şi pus pe cineva în posesie, pe raza comunei Vlădeşti.
"E prea mare nesimţirea!”
Contactat telefonic, Dumitru Ene ne-a declarat: “Nu ştiu dacă îmi recuperez investiţia şi nici nu mă gândesc la asta acum. E prima mea experienţă de acest fel, cu balta. Lucrez în agricultură, dar cu terenul oamenilor. Rămâne în vigoare ce am spus de la început că vrem să facem, dar… nu ştiu dacă o să reuşim, cu toată nesimţirea din jur. E chiar păcat că trăim în România", a precizat Dumitru Ene.
Ce vor să facă investitorii
Potrivit mai multor date prezentate în prealabil de reprezentanţii investitorului, pentru balta de la Vlădeşti proprietarii activelor ar avea pregătit un proiect european de 4,8 milioane de euro, bani care ar urma să fie investiţi în tehnologii necesare producerii peştelui, înmulţirii acestuia şi creării unei fabrici de alge cu care să se furajeze peştele şi să se producă şi biogaz, pentru alimentarea fermei cu energie electrică. S-au cumpărat deja parte dintre utilajele necesare amenajării bălţii. Investiţia ar trebui să se finalizeze până la finele anului 2017.
În loc de apă cu peşte… porumb
Procesul de reabilitare a potenţialului productiv al bălţii este complex. Momentan, din mai multe bazine – totalizând aproape 500 de hectare – s-a scos apa, iar terenul a fost cultivat cu porumb. Ca totul să meargă bine, iar balta să-şi recapete potenţialul, procedura va trebui repetată şi la anul, din câte am înţeles discutând cu reprezentanţii investitorului. Oamenii din zonă sunt întrucâtva nedumeriţi, văzând lanurile de porumb care au luat locul luciului de apă. Nu ştiu ce se întâmplă acolo, dar, încă de când SC Zătun SA a fost adusă în sapă de lemn, localnicii simt că balta e prada multor interese necurate.
Cum au primit primăriile teren?
Primăriei din Vlădeşti, terenul din baltă i-a revenit în baza unei cereri - 5742/13.08.2007 – depusă la Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol (CNAFP). La bază, atât în Oancea, cât şi în Vlădeşti, stau solicitări de retrocedare ale oamenilor din comună. "Abia anul acesta am aflat că acest teren ne aparţine. L-am preluat şi l-am arendat unui fermier din localitate care cultivă, de asemenea, porumb”, ne-a declarat primarului comunei Vlădeşti, Eracli Drujescu.
CITEŞTE ŞI: Ferma piscicolă, făcută praf: Vlădeşti - cum a dispărut patria crapului (GALERIE FOTO)
De fapt, primăria Vlădeşti deţine, în acte, 59 de hectare de teren în baltă. Mai exact, 12,68 hectare sunt situate pe teritoriul comunei şi alte 47,12 hectare pe teritoriul comunei învecinate, Oancea. Aceasta are şi ea 235 de hectare de teren în proprietate, din zestrea bălţii Vlădeşti.
Primarul din Oancea, Victor Chiriloaie, a precizat: “Nu mă interesează părerea acestor oameni. I-am invitat la Primărie, să stăm de vorbă, şi n-au venit. Noi avem procese-verbale validate de Comisia Judeţeană de pe lângă Prefectură. Sunt oameni pe care dumnealor, potrivit legii, trebuie să-i pună în posesie acolo. Evident, şi oamenii care îşi vor primi pământul la care au dreptul, pentru că a fost al moşilor şi strămoşilor lor, îi vor păstra destinaţia: baltă cu peşte. Aceşti oameni au cumpărat un evacuator de apă, un dig, o gheţărie, dar nu mi se pare nici moral, nici legal, să iei o baltă cu opt miliarde de lei vechi. Totul se reglează în instanţă. E drept că au primit şi ei drept de exploatare pe o suprafaţă de 160 de hectare, dar au primit dreptul după noi, deci noi avem întâietate. Oamenii îşi vor primi drepturile", ne-a declarat primarul comunei Oancea, Victor Chiriloaie.
Ce spune statul?
„Exploatatorii Bălţii Vlădeşti au drept de folosinţă până la acordarea concesiunii. Plătesc redevenţă şi pot lucra balta până la momentul în care li se va acorda concesiunea. Având activele, au şi prioritatea la concesionare”, ne-a declarat şeful filialei Regionale Moldova a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA), ing.Vasile Bocănială.
Potrivit reprezentanţilor proprietarilor de active, ar exista, de fapt, mai multe acte de proprietate pe terenul bălţii de la Vlădeşti. Pe de o parte, cele ale statului, care a trecut balta din proprietatea publică a Agenţiilor Domeniului Statului în proprietatea publică a ANPA. Pe de altă parte, sunt actele primăriilor care susţin că ar fi primit teren în baltă.
Concesiunea nu se obţine cu una, cu două. Concesionarea unui luciu de apă îl face o comisie care se întruneşte la nivelul ministerului de resort. Adică al Ministerului Agriculturii, pe vremea când investitorii veneau la Vlădeşti, iar acum al Ministerului Mediului. Comisia trebuie să fie prezidată de un secretar de stat, pe care ministrul de resort să îl accepte. În cazul în care ministrul nu semnează, alt preşedinte trebuie propus. În momentul de faţă, balta aparţine, teoretic, Ministerului Mediului, dar, la modul practic, transferul bălţilor nu s-a făcut încă de către Ministerul Agriculturii.
Ce vor cetăţenii
Din păcate, la fel ca mai toate obiectivele economice din judeţ, balta e hăcuită într-un război al intereselor. Indiferent cine şi ce face, interesul public, al tuturora, este ca ea să producă peşte, să asigure locuri de muncă şi bunăstare comunităţii unde se află. Lucru care, din câte înţelegem noi, nu se va întâmpla prea curând.
