* Cine a investit în cultura de grâu recoltează acum, în medie, patru tone şi jumătate la hectar * Cine n-a băgat aproape nimic, în afară de sămânţă şi erbicid, tot face vreo trei tone, apreciază fermierii * Preţurile produselor agricole se anunţă, în schimb, dezastruoase, mulţi dintre producători aşteptându-se să ia mai puţin chiar decât anul trecut
Că a plouat mai mult decât trebuia, că au fost furtuni sau ceva inundaţii, pământul gălăţenilor a rodit în acest an parcă mai mult decât în 2013, an considerat remarcabil din punct de vedere al cantităţii recoltate. Încă din primăvară lui 2014 se anunţau recolte record, dar vremea ploioasă din primăvară şi de la începutul verii le-a dat serioase motive de îngrijorare cultivatorilor. Din fericire, producţiile au rămas însemnate cantitativ şi calitativ, dar preţurile sunt, totuşi, mult sub aşteptările fermierilor.
"În acest an, preţurile vor fi cu cinci până la zece la sută mai mici decât în cursul anului trecut", apreciază preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) Galaţi, ing. Petre Grigore.
"Eu estimez că voi face patru tone şi jumătate la hectar în acest an. N-am mers pe suprafeţe mari. Doar pe circa 100 de hectare, dar pe un teren pe care l-am pregătit, l-am scarificat (a afâna pământul - n.r.) şi am aplicat îngrăşăminte. Eu termin recoltatul la finele săptămânii şi atunci îmi voi face un calcul. Vreau să văd dacă a meritat să investesc. Este adevărat că am spor de producţie, dar dacă preţurile tot scad, s-ar putea, la final, să constaţi că nu prea merită efortul. Sunt dealeri care, în acest an, se arată nemulţumiţi de conţinutul de gluten al grâului. În manuale scrie peste 22. Ei vor peste 24. Eu cred că e o gogoriţă, un nou motiv să scadă preţurile nejustificat”, ne spune Vasile Stanciu, preşedinte de asociaţie agricolă în comuna Băneasa.
Potrivit Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, până la acest moment, în judeţ s-a recoltat cantitatea de 84.755 tone de grâu de pe suprafaţa de 25.353 hectare, ceea ce indică abia 3,3 tone la hectar, dar campania abia a început.
Investiţia la hectar
Fie şi în cazul în care preţul grâului ar rămâne la fel ca anul trecut (60 bani/kg), ca să rămână cu cuantumul subvenţiei pe suprafaţă în buzunar (139,17 euro) fermierii ar trebui să producă minim vreo 5,5 tone la hectar. Asta pentru că investiţia, cu tot cu irigaţii şi arendă, poate ajunge la nu mai puţin de 3.000 lei pe hectar, iar an de an inputurile se scumpesc cu circa 10 la sută. Iar calculul este făcut fără a mai pune la socoteală cheltuielile adiacente care pot apărea.
Însilozarea, singura soluţie pentru a ţine la preţ
Lipsa asocierii şi lipsa accesului la spaţii de depozitare pentru cerealele recoltate îi face în continuare vulnerabili pe fermieri la presiunile companiilor multinaţionale. Motivul: nu oricine îşi poate face silozuri, costurile fiind foarte ridicate. Fermele mari, integrate, au investit în anii din urmă milioane de euro pentru a nu mai ajunge la mâna dealerului.
Spre exemplu, SC Agrimat SA a atras fonduri europene şi şi-a construit un siloz cu o capacitate de 10.000 de tone. Dar asta a fost posibil la preţul de circa 1,2 milioane de euro, bani mulţi chiar şi pentru fermierii care administrează exploataţii de mari dimensiuni. Pe de altă parte, potrivit strategiei prezentate de conducerea companiei, odată cu inaugurarea spaţiilor de depozitare, ferma va fi capabilă să vândă cereale atât cât să îşi asigure cash-flow, grosul cantităţii urmând să fie stocat şi comercializat abia când piaţa va fi mai favorabilă.
Cum a fost 2013, primul „an al păioaselor”
Potrivit Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), până la acest moment s-a recoltat, la nivel naţional, de pe circa 37 la sută din suprafaţa totală cultivată cu grâu. Cel mai probabil, în următoarele două săptămâni, campania de recoltare a grâului se va încheia şi se vor putea face primele estimări cu privire la cantitatea totală şi calitatea producţiei.
Anul trecut, spre exemplu, producţia medie la grâu, în judeţ, a fost de 3.196 de kilograme la hectar, potrivit raportului Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi pe anul 2013. Suprafaţa totală pe care s-a intrat la recoltat, în urmă cu un an, a fost de 56.220 de hectare de grâu. Preţul practicat pe scară largă a fost de circa 60 de bani per kilogram.
În ultimii ani, potrivit Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, producţiile medii din ultimii şase ani la grâu, în ţară, au fost: 1.541 kg/ha (2007), 3.403 kg/ha (2008), 2.421 kg/ha (2009), 2.688 kg/ha (2010), 3.663 kg/ha (2011) şi 2.695 kg/ha (2012).
Secretarul de stat Daniel Botănoiu aprecia că, din punct de vedere al cantităţii de grâu obţinute la nivel naţional, 2013 a fost cel mai bun an din ultimii opt şi al doilea din ultimii 43.
Piaţa se prăbuşeşte, la nivel mondial
Într-un raport dat publicităţii la începutul lunii, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) şi Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) susţin că, la nivel mondial, producţia depăşeşte cererea de cereale. În ciuda noilor tendinţe alimentare, produsele pe bază de cereale vor rămâne, însă, baza alimentaţiei noastre cel puţin în următorul deceniu. Potrivit previziunilor financiare ale celor două organisme internaţionale, preţul ar mai putea scădea în următorii doi ani, după care ar urma să se stabilizeze.
Oricât de coerente ar fi, însă, teoriile privind piaţa internaţionale, acestea nu-l sprijină cu nimic pe fermierul autohton, care face ce ştie el mai bine: produce mult şi bun, dar se alege, în schimb, cu tot mai puţini bani.
Vezi şi: EXCLUSIV "VIAŢA LIBERĂ" / Cine scoate bani din grâul gălăţean
