* Hoţii au dat iama, săptămâna aceasta, în staţia de punere sub presiune de la Frumuşiţa * Anual, zeci de cazuri de furt se petrec în judeţ, iar oficialităţile sunt total depăşite
Paradox de Galaţi! Pe de o parte vorbim despre refacerea sistemului de irigaţii, pe de altă parte ne este aproape imposibil să mai facem faţă valurilor de hoţi care trăiesc de pe urma jefuirii staţiilor şi traseelor de conducte existente. Cazurile de furt sunt cu zecile, în fiecare an. De la Fârţăneşti la Scânteieşti şi până pe la Băneasa, s-a furat aproape tot ce s-a putut şi, cu toate că sătenii ştiu cine a tăiat staţiile şi ţevile în bucăţi, cui le-au vândut hoţii şi cum îi cheamă pe oamenii care s-au îmbogăţit din spolierea sistemului de interes public, nimeni n-a luat, încă, nicio măsură. Hoţii sunt, în continuare, liberi să se bucure de banii pe care i-au câştigat prin furt. Printre sătenii de rând, care nu vor să îşi pună vieţile şi proprietăţile în pericol, domneşte un soi de lege a tăcerii. Nimeni nu vrea să aibă probleme cu răii puşi pe înavuţire necinstită. Urmările sunt previzibile. Jafurile continuă!
Staţie de pompare distrusă
La începutul acestei săptămâni, poliţiştii de la Fumuşiţa au identificat doi tineri localnici, de circa 20 de ani, care încercau, fără frică, să fure motoare şi subansamble tăiate de la o staţie de punere sub presiune.
Principalul motiv pentru care aceste furturi continuă îl reprezintă faptul că centrele de fier vechi încalcă grosolan legea, cumpărându-le hoţilor obiecte pe care, în mod evident, aceştia n-ar avea cum să le deţină în mod legal. De unde să aibă ţăranii din Scânteieşti magistrală de irigat în proprietate, gata tăiată segmente şi pregătită de vânzare? Cum de li se cumpărau hoţilor din Frumuşiţa care au furat de la staţie subansamblele de motoare, pe care aceştia n-ar fi avut cum să le deţină legal şi pe care se vedea clar că le tăiaseră bucăţi?
De la şanţuri kilometrice la staţii spoliate
Primele jafuri masive pe care vi le-am adus la cunoştinţă, în urmă cu doi ani, au fost cele de la Scânteieşti. Şanţurile la care se săpa de seara şi până la crăpatul zorilor se întindeau deja pe kilometri întregi peste câmpurile oamenilor şi ajungeau până aproape de şosea. În mod cu totul curios, deşi nici şefii reţelei de furt de fier şi nici "pălmaşii" care dezgropau fierul nu aveau darul teleportării, niciunul nu a fost la acel moment reţinut, deşi păgubeau statul cu milioane de euro. Se mai remarcase, apoi, încă o tehnică. Hoţii scoteau ţeava din pământ, trăgând-o de capetele dezgropate şi lăsând în urmă tunele în care fermierii şi gospodarii se prăbuşeau cu tractoarele, când arau.
Ultimul furt de acest fel a fost sesizat în toamna anului trecut. Câţiva bărbaţi distruseseră atunci o cultură de rapiţă a Asociaţiei Agricole "Scânteia", dezgropând ţeava de irigaţii de pe vreo câţiva kilometri. Inutil să mai spunem, poliţiştii ne-au găsit repede pe noi, la locul faptei, documentându-ne, dar nu şi pe hoţii care intraseră până aici cu tractoare şi căruţe.
La Băneasa, spre exemplu, am găsit foste staţii de punere sub presiune din care a mai rămas doar cărămida, pe care oamenii n-au luat-o acasă ca să îşi paveze bătătura.
Hoţii fac averi, statul pierde sume astronomice
La 80 de bani kilogramul de fier, cele câteva tone scoase, ilegal, dintr-o staţie de irigaţii, le pot aduce hoţilor un câştig deloc de neglijat. Nu-i vorbă, s-ar mulţumi ei şi cu ciupeli din care să trăiască vreo câteva zile! La fel de mare este apetitul hoţilor pentru conductele şi magistralele de irigaţii care au pereţi groşi de un centimetru sau chiar mai mult. Fiecare metru liniar de conductă se vinde pe bani buni! Statul, însă, pierde milioane de euro la fiecare astfel de jaf, din cauză că trebuie să-şi calculeze cheltuielile cu refacerea sistemului prădat. Or, asta înseamnă cumpărarea pieselor furate, forţă de muncă şi - în cazul conductei şi magistralei - acordul tuturor proprietarilor de teren de a le subtraversa proprietatea, executând lucrări care le-ar putea cauza pierderi în timpul unui an agricol.
La cum merg lucrurile în prezent, însă, sunt şanse destul de mari ca ceea ce s-a furat să rămână furat definitiv, iar fermierii să fie nevoiţi să se descurce pe cont propriu, prin Organizaţiile şi Federaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii.
Centrele de fier vechi şi răspunderea penală
Slovacii, spre exemplu, au probleme destul de mari cu sistemele de irigaţii, care au ajuns nefuncţionale din pricina lipsei de investiţii. La câteva zeci de minute de Bratislava, însă, am găsit aripi de ploaie neutilizate, care rugineau şi intrau în pământ, dar pe care nimeni nu le tăia ca să le vândă.
La noi, cele mai multe centre de fier vechi din judeţ cumpără fier vechi furat, încurajând astfel jafurile din sistemul de irigaţii. Cu siguranţă că administratorii acestor centre ştiu că, din punct de vedere penal, se fac vinovaţi de fapte grave, cumpărând şi lucrând cu bunuri furate. Doar că nu le pasă, pentru că, se pare, legile acestei ţări nu se aplică şi pentru ei.
Ce vor păţi hoţii de la Frumuşiţa?
Ce au făcut hoţii care au vandalizat SPP Frumuşiţa în ultima perioadă? Au încălcat proprietatea privată, au dezasamblat, au tăiat motoare, au topit fire, aducând întregul sistem într-o stare jalnică. Cu siguranţă că au făcut bani buni din furt, dar, din păcate, au creat şi o ditai paguba. Ce li se va întâmpla? Rămâne să vedem, dar au şanse destul de bune să nu ajungă la puşcărie. Dosarele celor doi surprinşi săptămâna trecută au ajuns la Parchet, iar ei vor fi cercetaţi pentru tentativă de furt. De asemenea, se încearcă stabilirea întregii lor activităţi infracţionale, ne-a informat purtătorul de cuvânt al IJP Galaţi, cms. Cristina Tatulici.
Şi dacă data viitoare nu vor mai intra ei la furat, o vor face cu siguranţă cei inspiraţi de faptul că prea puţini hoţi de fier care au căpuşat sistemul de irigaţii au ajuns să plătească neleguiuirea cu propria lor libertate.
Legislaţia Îmbunătăţirilor Funciare are hibe
Statul poartă parte din vină pentru distrugerea sistemului de irigaţii. Greşeli vechi au efecte pe termen lung, iar acest lucru îl resimţim cu toţii. "În trecut, legea nu a funcţionat aşa cum trebuia. S-au făcut greşeli. S-au predat staţii de irigat către Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), dar nu pentru că Organizaţiile Utilizatorilor de Apă le puteau manageria, ci pentru ca ANIF, la vremea aceea, să scape de ele. Abia anul trecut, în 2013, a apărut cadrul legal prin care aceste staţii pot fi predate înapoi către noi. Din păcate, nici până la această oră legea nu are norme de aplicare, aşa că va mai dura până când procesul va funcţiona efectiv”, a precizat directorul Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Galaţi, Petru Bărceanu.
