* Parteneriatele de tip public-privat au devenit un motor de dezvoltare pentru mediul rural * În judeţul Galaţi s-au constituit până acum trei GAL-uri, cei mai mulţi bani fiind atraşi pentru modernizarea şi renovarea satelor
Trei sunt Grupurile de Acţiune Locală (GAL) prin intermediul cărora ferme şi primării din judeţul Galaţi au reuşit să atragă peste cinci milioane şi jumătate de euro pentru investiţii, în anii din urmă, în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013. Este vorba despre GAL "Asociaţia de Dezvoltare Zonală Tecuci", cu sediul la Cosmeşti, despre GAL "Covurlui", cu sediul la Bereşti-Meria, şi despre GAL "Lunca Joasă a Siretului", cu sediul la Braniştea.
Probleme au întâmpinat toate aceste ONG-uri, dar preşedinţii lor speră ca pe următorul calendar de finanţare lucrurile să meargă mai bine. Un nou GAL s-ar putea înfiinţa în curând, semn că lucrurile merg. Vă spunem astăzi cum e împărţit judeţul nostru pe GAL-uri, cine le coordonează, cine a avut de câştigat de pe urma participării la aceste forme de asociere public-private şi cum se aşteaptă preşedinţii să meargă finanţările, de acum şi până la finele lui 2020.
Cât din judeţ ocupă GAL-urile existente
Ce este un GAL? O organizaţie non-guvernamentală. GAL-urile îşi desfăşoară activitatea în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile. GAL-ul este un parteneriat public-privat, dar numărul partenerilor privaţi trebuie să fie mai mare decât al celor publici. Proporţia trebuie să fie 51 participaţie privată şi 49 participaţie de stat.
Cele trei GAL-uri gălăţene deservesc, în total, 31 de comune din judeţul nostru, o comună din Brăila şi cinci comune din Vaslui. Spre exemplu, GAL "Asociaţia de Dezvoltare Zonală Tecuci" cuprinde partea de nord-vest a judeţului şi câteva comune din centru. Mai exact: Bălăşeşti, Buciumeni, Corod, Cosmeşti, Costache Negri, Cudalbi, Drăguşeni, Ghidigeni, Gohor, Nicoreşti, Poiana, Priponeşti şi Ţepu. Fac parte din GAL şi localităţile Tutova şi Pochidia din judeţul Vaslui.
GAL "Covurlui" acoperă partea de nord-est şi ceva din centrul judeţului, adică: Bălăbăneşti, Bereşti-Meria, Cavadineşti, Corni, Jorăşti, Oancea, Rădeşti, Smulţi, Suceveni şi Vârlezi. GAL-ul cuprinde şi trei comune din Vaslui: Griviţa, Vinderei şi Fruntişeni.
Nu în cele din urmă, GAL "Lunca Joasă a Siretului" cuprinde: Lieşti, Fundeni, Tudor Vladimirescu, Slobozia Conachi, Schela, Smârdan, Braniştea, Şendreni şi, din judeţul Brăila, Siliştea.
Câţi bani a atras fiecare şi pentru cine
GAL "Lunca Joasă a Siretului". Potrivit raportului Compartimentului de Dezvoltare Rurală (CDR) Galaţi, acest GAL a avut cele mai consistente posibilităţi de finanţare dintre cele trei. Per total, se puteau atrage 2.550.000 de euro, iar contractarea, conform datelor CDR, s-a făcut în procent de 92,5 la sută. Cele mai mari sume, 558.229 euro s-au cerut pe proiecte depuse pe Măsura 322 - renovarea şi modernizarea satelor, comuna Braniştea fiind lideră la atragerea fondurilor: 198.907 euro, sumă nerambursabilă atrasă prin intermediul a trei proiecte.
GAL "Covurlui". Plafonul maxim de finanţare a proiectelor în perioada 2007-2013 a fost de 2.285.432 euro. S-au semnat 23 de contracte, în valoare totală de 1.509.268 euro, reprezentând o rată de contractare de 59,2 la sută, potrivit CDR. Cele mai mari sume s-au dus tot către primării, pe Măsura 322 - modernizarea şi renovarea satelor. Mai exact, 959.778 de euro.
GAL "Asociaţia de Dezvoltare Zonală Tecuci". Potrivit CDR Galaţi, s-au semnat 36 de proiecte, în valoare totală de 1.602.909 euro, reprezentând o rată de contractare de 70,1 la sută, din suma de 2.285.432 euro alocată iniţial. Tot potrivit CDR, pentru cele mai mari contracte s-au semnat pe dezvoltarea şi modernizarea satelor, 14 proiecte în valoare totală de 959.778 euro.
De ce să faci parte dintr-un GAL
Date fiind avantajele, până la momentul de faţă n-ar trebui să mai existe nicio comună care să nu se fi înscris deja într-un GAL. Mai toate comunele şi-au luat măcar un buldoexcavator din bani europeni sau au primit finanţare pentru un parc. Totuşi, mai sunt suficiente comune în Galaţi care încă nu şi-au făcut loc. Altele, cum sunt Nămoloasa sau Movileni, s-au înscris în GAL-uri din Vrancea. Cine n-a prins loc poate fie să adere la unul dintre cele trei GAL-uri existente (dacă e posibil, fără ca în GAL să se depăşeasca participaţia de 49 la sută a instituţiilor publice) sau să se constituie într-un nou GAL.
Ce speră reprezentanţii GAL-urilor
"Am avut serioase probleme cu cofinanţarea proiectelor. Mulţi dintre beneficiari nu au banii necesari pentru a susţine implementarea. În plus, mai apar şi probleme legate de proceduri, uneori lipsă de înţelegere din partea unora dintre autorităţi, ceea ce nu e deloc de natură să ajute. Sper să lucrăm mai bine în perioada următoare", ne-a declarat preşedintele GAL Covului, Cezar Capotă.
"Ce pot spune, pe scurt? Sper să nu se mai schimbe regulile în timpul jocului, aşa cum s-a întâmplat destul de des în ultima perioadă şi sper ca toată lumea să înceapă să privească atragerea de fonduri cu mintea şi inima deschise. Nu e rău să atragi bani şi cei care se străduiesc să o facă ar trebui ajutaţi", ne-a declarat preşedintele GAL "Asociaţia de Dezvoltare Zonală Tecuci", Valeriu Căpraru.
"Cel mai tare m-a necăjit lipsa de cofinanţări. Băncile cer atât de multe garanţii la împrumuturi pentru beneficiari încât oamenii renunţă. Chiar dacă ai început un proiect şi nu-l termini până la finele lui 2015, tot trebuie să îl termini, dar pe banii tăi. E deranjant. Oricum, plănuiesc să dezvolt un pic şi GAL-ul pe care îl avem acum, dar şi să mai înfiinţez unul, de la Vânători până la Băneasa, incluzând aici şi oraşul Târgu Bujor”, ne-a declarat Dorin Butunoiu, preşedintele GAL "Lunca Joasă a Siretului".
CITEŞTE ŞI: Iluminat sătesc cu TURBINE EOLIENE în mai multe comune gălăţene
