Câţi BANI face PORUMBUL gălăţenilor, în această toamnă

Câţi BANI face PORUMBUL gălăţenilor, în această toamnă
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Producem mult, dar asta nu-l transformă pe fermier în nabab * Suntem printre cei mai mari producători de porumb din lume, dar nu ne numărăm şi printre statele care îşi consolidează economia, pe baza agriculturii * Vă spunem cum merge recoltatul şi cum este acest an agricol faţă de ultimii şapte


S-a recoltat porumb de pe mai mult de 60 la sută din suprafaţa cultivată, în judeţul nostru, iar, cel puţin până la acest moment, producţia nu depăşeşte aşteptările pe care le aveau specialiştii, la început de sezon. Recolta e bună – nici un fermier şi nicio autoritate nu susţine contrariul – dar nu s-au înregistrat recorduri de producţie, în Galaţi. Marele of al fermierilor care nu au silozuri este acelaşi de anul trecut: au produs mult, iar acum trebuie să-şi vândă marfa ieftin, la preţul făcut de traderii de cereale. Dificultăţi deosebite întâmpină acum fermierii care n-au agonisit din recoltarea rapiţei şi cei care au scos te miri ce şi mai nimic din grâu. Mai cu seamă aceştia trebuie să-şi peticească acum bugetul fermelor cu profiturile din porumb, ca să poate merge mai departe.

Recolta parţială, în cifre

La recoltat s-a intrat, în această toamnă, cu 104.000 de hectare cultivate cu porumb. Potrivit celor mai recente raportări ale DADR, s-a recoltat deja de pe o suprafaţă de 61.504 ha, iar producţia înregistrată a fost de 217.361 de kilograme de porumb boabe.

În medie, circa 3,5 tone la hectar. Nu e spectaculos, până în acest moment, dar este adevărat că rezultatele parţiale ale recoltatului nu sunt pe deplin relevante. Anul trecut, potrivit DADR, de pe circa 110.000 de hectare s-au recoltat peste 460.600 de kilograme de porumb boabe, indicând o producţie la hectar de 4.174 de kilograme. Fermierii se aşteaptă, în acest an, să obţină şi până la cinci tone pe hectar, în medie.

Alte judeţe o duc mai bine decât noi, însă. Mihai Anghel, proprietarul colosului Cerealcom din Dolj, spre exemplu, declara, zilele trecute: „Nu am văzut niciodată atâta porumb”.

Cum e anul acesta, faţă de ultimii şase?

La nivel naţional, suprafaţa cultivată cu porumb a variat, în ultimii şapte ani, în jurul valorii de 2,5 milioane de hectare. Mai exact: 2,5 milioane ha (2007), 2,4 milioane ha (2008), 2,3 milioane de hectare (2009), 2,1 milioane de hectare (2010), 2,6 milioane de hectare (2011) şi 2,7 milioane de hectare (2012) şi 2,6 milioane de hectare (2013). Din păcate, 2012 – anul cu cea mai mare suprafaţă cultivată - a fost şi cel mai prost, din cauza secetei. În judeţul nostru, suprafeţele cu care se intră la recoltat, anual, sunt constant peste 100.000 de hectare.

Cu alte cuvinte, gălăţenii cultivă între o treime şi o jumătate din totalul terenului agricol pe care îl lucrează cu porumb. Cât se obţine din cultura de porumb, per total şi care este media, la hectar? Potrivit datelor statistice ale MADR, în ultimii ani, producţiile au fost următoarele, la nivel naţional: 3,8 milioane de tone, cu medie de 1,5 t/ha (2007), 7,8 milioane de tone, cu medie de 3,2 t/ha (2008), 7,9 tone milioane de tone, cu medie de 3,4 t/ha (2009), nouă milioane de tone cu medie de 4,3 t/ha (2010), 11,7 milioane de tone cu medie de 4,5 t/ha (2011), 5,9 milioane de tone, cu medie de 2,18 t/ha (2012) şi 11,3 milioane de tone, cu medie de 4,3 t/ha (2013).

La preţuri, mergem din rău în mai rău

Dacă preţul kilogramului de boabe de porumb se va uniformiza la 50 de bani - aşa cum se întâmplă deja în mai multe zone – atunci fermierii ar avea, din acest punct de vedere, cel mai prost an din ultimii şapte. Iată preţurile medii, per kilogramul de porumb boabe stas, în ultimii ani: 77 bani (2007), 0,97 bani (2008), 0,67 bani (2009), 0,71 bani (2010), 0,79 bani (2011), 0,87 bani (2012) şi 0,60 bani (2013).

Din păcate, tendinţa de prăbuşire a preţului nu este una locală. În urmă cu doar o săptămână, în Statele Unite, porumbul a atins cel mai scăzut preţ din ultimii cinci ani.

România, pe harta planetară a cultivatorilor de porumb

Preţurile scad, pe o parte, din pricina speculaţiilor unora dintre traderi, iar pe de altă parte, din pricina producţiilor mari, înregistrate la nivel internaţional. Grupul interguvernamental International Grains Council susţine că rezerva mondială de porumb este la maximul istoric al ultimilor 27 de ani.

În Uniunea Europeană, suntem primii din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu porumb.

La nivel mondial, România ocupă - în funcţie de recolta previzionată pentru acest an - locul 12 în topul statelor cu cele mai mari producţii de porumb. Ne depăşesc state cu producţii estimate net superioare cum ar fi: SUA (365 milioane tone), China (217 milioane tone) sau Brazilia (75 milioane tone). 

CITEŞTE ŞI: Toamnă SĂRACĂ pentru ţăranii gălăţeni. Producţii bune, dar degeaba

Citit 1969 ori Ultima modificare Marți, 07 Octombrie 2014 17:19

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.