* Puţini producători vinifică, dar şi mai puţini îmbuteliază * Într-o ţară care şi-a câştigat renume mondial în industria vinului, producătorii gălăţeni se iau la trântă cu sărăcia
Cum suprafaţa de vie nobilă din judeţ a scăzut la jumătate în ultimii 30 de ani, ajungând astăzi la nici 9.000 de hectare, era firesc să se diminueze drastic şi capacitatea vinificatorilor gălăţeni. Unii dintre producătorii de vin cu tradiţie în zona noastră au ieşit cu totul de pe piaţă, în vreme ce alţii, mult mai puţini, s-au repliat şi şi-au ţinut afacerile pe linia de plutire, cum au ştiut ei mai bine. Potrivit informaţiilor Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi, avem în judeţ, în acest moment, doar 11 producători activi de vin, cu o capacitate de aproximativ 2.100 de vagoane (un vagon fiind echivalentul a 10.000 de litri).
Chiar dacă producătorii ar atinge această capacitate de vinificare, ceea ce nu se întâmplă decât foarte rar, licoarea bahică din podgoriile noastre abia dacă ne-ar ajunge să bem câte un pahar de vin pe zi! Din păcate, cu ochii după etichete colorate, cu multe pretenţii şi cu prea puţină educaţie în domeniu, am uitat să mai apreciem un vin bun, făcut de specialiştii locului. În schimb, bem produse contrafăcute pentru că sunt ieftine sau plătim cât nu face pe vinuri, doar pentru că sunt îmbuteliate în crame celebre!
Cine şi cât poate produce
Zece sunt societăţile care mai pot vinifica în judeţul nostru. Cea mai mare cantitate de vin o poate produce, potrivit raportărilor, SC Vinton SRL, care informa DADR Galaţi că are o capacitate de producţie de 400 de vagoane. Urmează Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie (SCDV) Târgu Bujor, care are o capacitate de producţie de circa 300 de vagoane.
Citeşte şi: "Puţini mai au Băbească de Nicoreşti!", spune David Dincă, un veteran în vinificare (FOTO)
Tot o capacitate de 300 de vagoane raporta SC Romvintec de la Buciumeni. În paralel, SC Prowine de la Cudalbi poate produce 250 de vagoane de vin, SC Petrol Plus Oancea SRL se bazează pe o capacitate de 200 de vagoane, SC Apcovin Nicoreşti pe 150 de vagoane, iar Salvosid, tot de la Nicoreşti, raportează o capacitate de 100 de vagoane. SC Witt-Est, tot de la Nicoreşti, poate vinifica 70 de vagoane, iar SC Diplomatic TV Oil de la Buciumeni raportează 50 de vagoane. Vin s-a mai făcut la SC Agrimat Matca, SC Vinalcool Pechea, SC Vinalcool Tecuci şi Vitivinicola Băleni SRL, dar s-a renunţat.
Doar un strop de vinişor
Dacă toţi vinificatorii ar merge la limita de sus a capacităţii lor de producţie, am avea, teoretic, 21.000.000 de litri de vin în crame, din producţia autohtonă a unui an bun. Socotind că suntem 536.000 de oameni în judeţ, am putea bea, fiecare, câte 100 de ml de vin pe zi din producţia gălăţeană. Bucurându-ne de un vin autentic şi bun, cu indicaţie geografică dacă nu chiar cu denumire de origine controlată, i-am susţine şi pe producători. Din păcate, aşa ceva nu se întâmplă. Pe de o parte, fermele viticole nu produc atât de mult vin, iar pe de altă parte, nici gălăţenii nu au gustul producţiei autohtone. La angro, vinul din crame se dă uneori şi la preţ de apă plată, adică la puţin peste un leu litrul.
Doar doi producători îmbuteliază
Din datele DADR reiese că îmbuteliere pentru vânzare se face, în acest moment, doar la SC Vinton SRL din Galaţi şi la SC Witt-Est SRL, la Nicoreşti. Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie (SCDV) Târgu Bujor vinde vinul fie vrac, fie la PET, iar câţiva dintre producătorii mici iau în calcul intrarea pe piaţă cu forma de ambalare „bag in box” - vin ambalat într-o pungă de aluminiu, care se poate vida. Diferenţa: te costă aproape trei lei să pui vinul la sticlă şi mai puţin de un leu să-l ambalezi la "bag in box".
România nu stă rău, dar gălăţenilor le merge prost
Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului informează că ţara noastră, cu cele peste 200.000 de hectare de vie nobilă în cultură, se află pe locul zece în lume, în funcţie de suprafaţa plantată. Procentual, avem 2,7 la sută din suprafaţă cu viţă nobilă din lume. Pe primele locuri, la nivel mondial, se situează Spania, Franţa şi Italia, China, Turcia, Statele Unite, Iran şi Argentina. Iată cum se clasează, în acest top, ţările vecine: Bulgaria (poziţia 21), Ucraina (poziţia 23), Ungaria (poziţia 24) şi Serbia (poziţia 26). Potrivit sursei, românii consumă cam 2,3 la sută din vinul care se bea, anual, în lume.
Cum se face, deci, că într-o ţară în care încă se bea vin bun, producătorii noştri pun lacătul pe uşă sau se zbat să facă vin în condiţii rudimentare? Din păcate, oamenii de la noi n-au avut nici inspiraţia, nici banii horticulotrilor şi oamenilor de afaceri vrâceni şi transilvăneni, spre exemplu, care au făcut din crame afaceri de top!
Citeşte şi: Campania VL "Moartea vinului"/ Cum au ajuns VIILE GĂLĂŢENE lemne de foc
