Fără investiţii consistente, în perioada imediat următoare, vinul gălăţean nobil nu are şanse să renască. Altfel stau, însă, lucrurile în cazul vinului de consum propriu, obţinut din soiuri hibride. Potrivit datelor Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS) Galaţi, suprafaţa de vie hibridă s-a majorat semnificativ în ultimii zece ani. Mai exact, în anul 2004 aveam, la nivel de judeţ, o suprafaţă de 4.386 de hectare cultivată cu vie hibridă. Cu excepţia unor mici variaţii, creşterea suprafeţei a continuat, ajungându-se anul trecut la 6.835 de hectare.
"La acest moment, avem, la nivel de comună, suprafeţe mai mari cultivate cu vie hibridă decât în 1990. Oamenii au replantat, după o vreme"”, ne-a declarat primarul comunei Tuluceşti, Petrică Bratu. Din păcate, via hibridă - deşi mai uşor de îngrijit şi cu producţie potenţial satisfăcătoare - nu are mare viitor, potrivit reglementărilor legislative în vigoare.
Potrivit rezultatelor negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, României i se recunoscuse întreaga suprafaţă cultivată cu vie, dar i s-a impus ca până în 2014 să îşi facă reconversie şi să-şi înlocuiască viile hibride cu unele nobile. Evident, reconversia nu s-a făcut, ci, dimpotrivă, au crescut suprafeţele cultivate cu hibrid şi au scăzut cele pe care s-au plantat soiuri nobile.
Potrivit legii, cultivatorului îi este interzis să vândă vinul pe care îl obţine din struguri de viţă hibridă.
