* Sectorul pescăresc gălăţean nu e încă pregătit să primească bani europeni
Am avut mulţi bani pentru renaşterea pisciculturii gălăţene, dar mai bine de un sfert au ajuns deja la Tulcea. De ce, ne-a explicat directorul-executiv al Camerei Agricole Galaţi, ing. Floricel Dima.
„Strategia de Dezvoltare "Prut-Dunăre" Galaţi avea un buget de circa 5.200.000 de euro. S-au încheiat deja vreo trei proiecte, iar celelalte sunt în curs. Ţinând cont de tot ce s-a cheltuit şi se va mai putea cheltui în timpul cât vom mai avea proiecte în derulare, am absorbit cam 3.800.000 de euro. Restul de aproximativ 1.400.000 de euro i-am dat înapoi, iar banii s-au împărţit între judeţele care deja absorbiseră toată suma care li se pusese iniţial la dispoziţie. Tulcea e unul dintre aceste judeţe”, a precizat ing. Dima.
Sectorul pescăresc gălăţean era, oricum, în colaps în momentul în care se lansase strategia. Peşte nu se mai prea produce în bălţile din judeţ şi nici din pescuitul de agrement nu se mai fac mulţi bani. De ce n-au absorbit piscicultorii averea care le fusese pusă la dispoziţie? Se pare că n-au putut.
„Au fost foarte mari probleme cu regimul juridic al bălţilor. Noi chiar am vorbit cu piscicultorii din Galaţi înainte să se definească strategia. Pe baza datelor de la piscicultori am şi cerut un buget. Din păcate, după ce ni s-a aprobat un buget bun, au apărut problemele. Zilnic vorbeam cu piscicultorii şi cei mai mulţi chiar încercau să-şi pună toate în ordine şi să acceseze bani. N-au reuşit. Cei mai mulţi au probleme cu concesiunile. Cu cifrele de afaceri. N-au putut depune proiect. Gândiţi-vă la balta Vlădeşti sau la lacul Brateş şi la toate problemele care sunt acolo! Încet, încet, timpul alocat strategiei s-a scurs, iar parte din bani au rămas necheltuiţi. La câtă nevoie are piscicultura gălăţeană de bani, e mare păcat”, spune ing. Floricel Dima.
Evident, au fost şi piscicultori mai mici care ar fi putut absorbi ceva bani, dar n-au avut în conturi suficient cât să plătească şi cofinanţarea.
În prezent, proiecte cu bani europeni atraşi în cadrul strategiei derulează mai degrabă instituţiile. Printre ele se numără: Centrul Cultural (cu Muzeul Pescăresc de la Gârboavele şi alte proiecte de promovare), Universitatea "Dunărea de Jos" (proiect axat pe metode de inovare) şi Primăria Tuluceşti (festivalul pescăresc). Sunt, însă, şi producători, cum ar fi Grupul Lotca. Acesta a accesat fonduri pentru a construi două pontoane de pescuit, cu zone de depozitare, dar şi pentru a stabili metode de inovare în piscicultură şi alte pentru alte activităţi specifice.
Citeşte şi: Fermă piscicolă, făcută praf: Vlădeşti - cum a dispărut patria crapului (GALERIE FOTO)
