JAF ca-n codru în PĂDUREA Buciumeni (FOTO)

JAF ca-n codru în PĂDUREA Buciumeni (FOTO)
Evaluaţi acest articol
(7 voturi)

* Sute de copaci au fost doborâţi în pădurea disputată de omul de afaceri Maricel Cosor şi Romsilva * Anchetă, bănuieli, dar încă nicio certitudine * Sătenii din Buciumeni spun că, noaptea, pădurile sunt pline de ţigani vasluieni, înarmaţi cu drujbe, veniţi la furat


Vreo 500 de arbori au fost tăiaţi ras, săptămâna trecută, într-o pădure privată de zece hectare de la Buciumeni. Oamenii legii fac cercetări, dar nimeni nu spune, încă, deschis, cine brăcuieşte codrul. Pădurea respectivă e în litigiu. În acte, îi aparţine unei firme controlate de un cunoscut om de afaceri vrâncean, Maricel Cosor, dar o cere şi statul în instanţă, prin Direcţia Silvică Galaţi, reprezentantul în teritoriu al Romsilva.

Poveştile despre defrişări, spuse de oamenii din satul Buciumeni, sunt cutremurătoare. De ceva timp, spun localnicii, dealurile împădurite se transformă, noaptea, în ţinuturi fără stăpân, prin care legea o fac ţiganii vasluieni, veniţi călare, cu drujbele-n mâini, la furat lemn. Pe unde e pădurea statului, le fac faţă hoţilor, cum şi cât pot, pădurarii Direcţiei Silvice. Prin corpurile de pădure care n-au pază asigurată potrivit legii, însă, hoţii au cale liberă, mai spun oamenii.

A cui este pădurea din care se taie

În acest moment, pădurea e deţinută de firma Didamar Prodex SRL Broşteni, controlată de omul de afaceri vrâncean Maricel Cosor. Suprafaţa îi fusese, de fapt, retrocedată lui Matei Costin Sturdza, al cărui procurist fusese Maricel Cosor. Sturdza, care avea pădurea pe un titlu de proprietate de la începutul anilor 2000, i-a vândut pădurea lui Cosor. Prin firma sa, omul de afaceri vrâncean deţine, de fapt, vreo 40 de hectare la Buciumeni. În loturi de câte zece hectare, celelalte părţi ale proprietăţii le fuseseră retrocedate, iniţial lui Petru Şerban, Ceciliei Apostoleanu şi lui Gheorghe Gussi, pentru care Cosor fusese, de asemenea, procurist.

Direcţia Silvică Galaţi a reuşit să dovedească faptul că punerea în posesie a lui Sturdza fusese ilegală, dat fiind faptul că acesta nu avea cetăţenie română la momentul împroprietării sale. Astfel, nefiind cetăţean al ţării, nici nu i s-ar fi putut retroceda, legal, o astfel de proprietate. Ulterior, Direcţia Silvică a atacat în instanţă şi valabilitatea actului de vânzare-cumpărare a pădurii, prin care Sturdza vindea zece hectare de pădure către Didamar Prodex SRL Broşteni. Acţiunea este înregistrată la Judecătoria Tecuci, în dosarul 4732/324/2014, având ca obiect "nulitatea act de vânzare cumpărare", iar cauza e în curs de judecată. De altfel nu este sigurul dosar de acest gen. Şi în cazul unei păduri retrocedată la Drăguşeni, aceluiaşi M.C Sturdza, s-a ajuns tot la proces.

Dacă va câştiga Cosor, îi va rămâne pădurea de zece hectare, tăiată ras de hoţi, în totalitate sau nu. Dacă are câştig de cauză Direcţia Silvică, ce va mai rămâne din pădure revine în proprietatea statului.

Clar e tăiere ilegală!

Potrivit Codului Silvic, proprietarul nu are voie să taie mai mult de un metru cub de lemn, la hectar, pe an, din pădurea neajunsă încă la vârsta exploatării. Dacă taie mai mult, încalcă legea. Tăierile masive de la Buciumeni sunt, deci, ilegale. De ce ne interesează pe noi, direct, furtul din pădurile lui Cosor? Pentru că, deşi astăzi cele zece hectare de pădure sunt în proprietatea privată a Didamar Prodex SRL, statul a investit în paza şi întreţinerea lor până la retrocedare. Şi cum există chiar şi posibilitatea ca ele să se întoarcă în proprietatea statului, e treaba noastră, interesul nostru, al tuturor gălăţenilor, să-i oprim pe hoţi.

Dacă hoţii reuşesc să taie arborii de pe cele zece hectare, ar fi nevoie, din calculele Ocolului Silvic Tecuci, de minimum şase ani şi de vreo 46.572 de lei ca să poată fi replatată întreaga pădure. Până va mai fi iar codru vor trece însă decenii... La Direcţia Silvică, banii se alocă în sistem de buget anual, aşa că nimeni n-ar putea băga mâna în foc acum că vor exista, într-adevăr, fonduri pentru regenerarea pădurii. Singura soluţie să fim singuri că va mai fi pădure pe cele zece hectare este să-i vedem pe hoţi în zeghe.

Legea 46/2008 îi obligă pe proprietarii de pădure să îşi păzească proprietăţile. Astfel, dacă se fură lemn, iar hoţul nu e prins, paznicului i se impută paguba. Cineva tot trebuie să plătească!

Proprietarul nu (prea) comentează

Contactat telefonic, Maricel Cosor a declarat că prea multe comentarii nu vrea să facă. „Este o anchetă în curs şi nu vreau să mi se spună după aceea că fac vreo presiune. Din această cauză, nu vă pot spune prea multe. Dar vă spun că autorităţile statului nu-şi fac treaba. Au tăiat nişte hoţi, care au fost instigaţi. Mai mult nu comentez”, a precizat Maricel Cosor.

 

 

Atribuţii de control în pădurile private are Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare (ITRSV) Focşani. Detalii despre ce s-a întâmplat în pădurea de la Buciumeni ne-a oferit inspectorul-şef al instituţiei, Alexandru Lefter: „Paguba, din ceea ce s-a putut inventaria până la acest moment, este de 480 de metri cubi. S-a tăiat două sau trei nopţi la rând. Continuă ancheta. Nu ştim, momentan, cui i-ar reveni masa lemnoasă abandonată în pădure. După lege, i-ar putea reveni proprietarului, dar numai în cazul în care se demonstrează că tăierea nu a fost făcută de acesta şi că nu s-au doborât arborii cu permisiunea sa. Dacă există aceste suspiciuni, nu i se mai încredinţează masa lemnoasă. Încă nu ştim ce se va decide, vom vedea la finalul anchetei. Vă pot spune că, până prin anul 2012, firma care deţine pădurea aceasta a avut contracte de pază cu ocoale din Vrancea. La un moment dat, acele ocoale nu i-au mai asigurat paza. Problema e că proprietarul pădurii vrea să i se asigure paza doar de către acele ocoale pe care le alege el. Or, după principiul teritorialităţii, Ocolul Silvic Tecuci ar trebui să păzească acolo. Dar proprietarul a solicitat mai multor ocoale de la noi, cum ar fi Vidra, să-i facă paza. Gândiţi-vă şi dumneavoastră, cine să vină la Buciumeni, din alt judeţ, să-ţi facă pază? Potrivit legii, la acest moment, pădurea era nepăzită. I-am aplicat amenzi pentru asta, cum cere legea”.

Poliţia cercetează furtul

La solicitarea de informaţii a "Vieţii libere", purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţeană (IPJ) Galaţi, cms.Cristina Tatulici, a precizat: „Proprietarul pădurii ne-a sesizat că s-au tăiat vreo sută de arbori. Poliţiştii au constata că se tăiaseră circa 550 de arbori, dintre care cam 160 mai sunt încă acolo, pe sol. Ceilalţi fuseseră luaţi. La anchetă nu lucrează doar poliţişti din Buciumeni, ci şi poliţişti din Galaţi".

Ce ştiu oamenii din sat

Oamenii de prin sat ştiu altceva. Spun că prin pădurile lui Maricel Cosor şi-ar face veacul, de prin toamna trecută, vreo doi bărbaţi veniţi din satul Argea, comuna Ploscuţeni. Adică de la nord de graniţa judeţului nostru cu Vrancea. Amendaţi în repetate rânduri de poliţie şi de pădurarii din Buciumeni, aceştia ar fi cei care abandonează trunchiurile la locul în care fuseseră tăiate. Cine ar avea de câştigat din asta? Lemnul i-ar putea rămâne, totuşi, proprietarului. Curios e şi că gorunul mare, cu diametru de vreun metru la cioată, a rămas pe loc… Cine taie zeci de arbori pe noapte şi fură doar lemne de foc? E greu de înţeles, mai ales în condiţiile în care, spun oamenii locului, noaptea prin pădure bântuie ţigani veniţi călare din satul Argea, înarmaţi cu drujbe. Taie, agaţă buştenii cu nişte laţuri şi îi târâie în urma cailor, până la Vrancea. Pe asfalt sunt, încă, urme de lemn târâit. Ştiu să iasă din pădure pe o vale abruptă, ca să-i ocolească pe poliţiştii gălăţeni. Cum de scapă hoţii şi de oamenii legii din Ploscuţeni? Nimeni din Galaţi nu poate să spună…

Numai anul trecut, pădurarii din zonă au băgat în puşcărie vreo patru hoţi din satul Argea. Din păcate, când cade un hoţ, alţii doi îi iau locul. Oricum ar fi, sutele de arbori care au dispărut din pădurile Buciumenilor n-au putut fi căraţi cu calul.  Ai nevoie de o maşină mare, ca să poţi căra atâta lemn. Şi nimeni n-a văzut nimic, nici în Galaţi, nici în Vrancea!

Silvicul, prin tribunale cu Cosor de ani şi ani

Războiul din justiţie dintre Maricel Cosor şi Direcţia Silvică Galaţi, reprezentând Romsilva, a început în urmă cu vreo zece ani şi nu dă semne că s-ar termina prea curând. În 2007, spre exemplu, erau şase dosare pe rol. În 2008, lupta se dădea în 14 dosare, iar în 2009 erau încă şase pe rol. Procesele se judecă la Tribunalul Galaţi, la Judecătoria Tecuci, dar în 2009 s-a ajuns cu o cerere de strămutare până la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a trimis un dosar la Judecătoria Braşov.

„Instituţional, am avut o problemă, în instanţă, foarte mult timp. Prin anii 2004-2005, spre exemplu, noi eram administratorii pădurii, dar nimic mai mult. Adesea, Curtea ne spunea că noi nu avem calitate procesuală, că cel care trebuie să vină în instanţă ca reprezentant al statului pentru pădure era Ministerul de Finanţe. Iar reprezentanţii ministerului nu se pricepeau la pădure. A fost foarte greu şi a durat ani până când Silvicul a început să prindă putere şi să poată reprezenta interesele statului în procesele cu proprietarii care voiau să ia pădure sau de la care statul trebuia să recupereze”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Galaţi, ing. Gheorghe Luca.

Citit 18551 ori Ultima modificare Marți, 26 Mai 2015 15:06

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.