Pata de sărăcie de pe malul Prutului: Măstăcani, comuna rămasă în urma timpului (FOTO)
Foto: Foto Bogdan Codrescu

Pata de sărăcie de pe malul Prutului: Măstăcani, comuna rămasă în urma timpului (FOTO)
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

* Tinerii fug de lipsa perspectivelor şi de condiţiile de viaţă din localitate, rămase parcă cu un secol în urmă


Doar câteva comune din judeţul Galaţi îşi permit să pornească proiecte de dezvoltare a infrastructurii din bugetul propriu, iar Măstăcaniul nu este una dintre acestea. Deşi nu este neapărat îmbătrânită, populaţia din satele Măstăcani şi Chiraftei trăieşte în multe cazuri într-o sărăcie lucie.

Nivelul precar de trai al locuitorilor din comuna aflată la graniţa cu Republica Moldova este înfăţişat şi de aspectul modest al numeroaselor gospodării. Printre vechile case ţărăneşti răsar, însă, din loc în loc, adevărate vile, ridicate de-a lungul anilor de locuitorii plecaţi la muncă în străinătate. Culorile vii în care sunt văruite aceste mici conace, precum şi aspectul impozant, contrastează puternic cu griul şters al bojdeucilor din vecinătate.

La Măstăcani întâlnim o situaţie asemănătoare celei din multe alte comune din Galaţi. În timp ce aleşii se laudă cu investiţii majore, locuitorii trăiesc încă la fel ca în urmă cu un veac. Drumul de la milioanele de euro venite din Europa sau din fondurile guvernamentale până la nivelul mai bun de trai al oamenilor pare să se fi rupt iremediabil undeva pe parcurs.

Sistemul de apă curentă este depăşit

Prin partea vestică, de la sud spre nord, comuna Măstăcani este străbătută de Drumul Judeţean 255, pe o distanţă de aproximativ trei kilometri. La est trece Drumul Naţional 26, pe o distanţă de 2,5 kilometri. Legătura între aceste drumuri este realizată de Drumul Judeţean 242, pe distanţa de şase kilometri, şi de alţi 42 de kilometri de drumuri comunale. Dintre cei peste 70 de kilometri de drumuri din comună, 11,2 kilometri sunt modernizaţi sau în curs de modernizare.

Însă, aşa cum recunoaşte şi primarul comunei, Dănuţ Ilie, nu lipsa drumurilor sau starea acestora reprezintă cea mai mare problemă la Măstăcani, ci lipsa apei curente şi a unui sistem de canalizare din cele mai multe gospodării. "Există în prezent un sistem de apă curentă, dezvoltat în urmă cu ceva ani, pentru un număr de 550 de gospodării. Doar că la acest sistem sunt racordate acum peste 1.300 de gospodării, motiv pentru care infrastructura existentă este total depăşită. Pentru a remedia această situaţie, am accesat de curând un proiect în vederea extinderii culoarelor de apă din comuna Măstăcani. Proiectul se află acum în faza de achiziţii, iar valoarea sa este de peste două milioane de euro, bani din Fondul de mediu. Planificăm branşarea corespunzătoare a tuturor gospodăriilor şi construirea a 30 de kilometri de canalizare. Sper ca execuţia se înceapă în patru-cinci luni", a precizat primarul Dănuţ Ilie.

Promovarea meşteşugurilor locale

În ceea ce priveşte modernizarea celor 11,2 kilometri de drumuri din totalul de peste 70, edilul din Măstăcani spune că proiectul este unul foarte îndrăzneţ, având în vedere că abordează tocmai cele mai dificile drumuri din comună. În acest scop a fost accesat un proiect din fonduri europene pe Măsura 322 (renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale - n.r.), în valoare de 2,5 milioane de euro. Proiectul vizează atât asfaltarea şi modernizarea a trei drumuri principale din comună, cât şi crearea şi dezvoltarea infrastructurii necesare pentru Târgul săptămânal desfăşurat în satul Chiraftei. "Vrem să împrejmuim spaţiul în care se desfăşoară acest târg, să construim o alee betonată şi să punem la punct spaţii speciale pentru promovarea meşteşugurilor locale. Avem în comună meşteşugari bătrâni şi foarte pricepuţi şi e păcat să nu scoatem această tradiţie în evidenţă", a mai spus Dănuţ Ilie.

Comunele din jur "fură" mâna de lucru

Un alt proiect accesat de Primăria Măstăcani şi aflat în prezent în execuţie vizează dezvoltarea şi modernizarea unei reţele de drumuri pentru exploatarea agricolă din comună. Astfel de drumuri sunt necesare mai ales în zona cu bălţi a comunei. Potrivit edilului, valoarea investiţiei este de un milion de euro, iar proiectul ar trebui să fie gata toamna acestui an. Până atunci, însă, la Măstăcani predomină agricultura de subzistenţă, în comună existând o singură asociaţia agricolă. În aceste condiţii, mulţi muncitori sezonieri din agricultură merg să lucreze în comuna Vânători sau pentru asociaţiile agricole din apropierea municipiului Galaţi.

Principalul angajator nu este din comună

Chiar dacă populaţia din Măstăcani este foarte săracă, peste 250 de familii nu beneficiază de ajutor pe baza Legii 416/2001 (privind venitul minim garantat - n.r.) pentru că locuiesc în zona de intravilan depăşit. Potrivit primarului, în prezent există doar 143 de dosare pentru ajutor social. "Sunt de părere că ajutorul social nu este o soluţie pe termen lung. M-aş bucura să avem mai mulţi angajatori în comună, pentru că aşa ar creşte şi şansele ca unii din tinerii care termină şcoala să rămână aici. Acum, mulţi dintre tinerii absolvenţi pleacă să-şi facă un rost în alte ţări. Chiar dacă majoritatea se întorc în ţară, tot este un fenomen îngrijorător", a adăugat Dănuţ Ilie.

Edilul spune că a intenţionat să creeze peste 100 de locuri de muncă în comună, prin accesarea unui proiect POSDRU (Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - n.r.), refuzat însă de autorităţi. Ideea consta în transformarea unei şcoli dezafectate din Măstăcani într-un punct de lucru pentru o societate de confecţii din Galaţi. Primarul spune că astfel s-ar fi creat între 100 şi 150 de locuri de muncă pentru femeile din comună. Acum, în jur de 30 de femei fac zilnic naveta până la Galaţi, unde lucrează într-o firmă de confecţii.

Aproape două cărţi pentru fiecare locuitor

La biblioteca din comuna Măstăcani există un fond de carte de aproximativ 8.300 de titluri. Chiar dacă înnoirea fondului de carte şi îmbunătăţirea condiţiilor de depozitare şi lectură ar fi utile, bibliotecara din comună, Mihaela Buţurcă, spune că atât copiii, cât şi adulţii apreciază că în comunitatea de 4.600 de suflete există încă o bibliotecă.

"Avem aici atât literatură şcolară, cât şi literatură universală sau volume din diferite domenii de specialitate. Oamenii vin, consultă cărţile şi, eventual, le şi împrumută. Ceea ce nu găsesc în cărţi au posibilitatea să găsească pe internet, tot aici, la bibliotecă. Am fost afectaţi şi noi de inundaţiile din 2013, dar, încet-încet, ne revenim", a spus Mihaela Buţurcă.

Pentru unii elevi, a devenit un obicei ca după orele de curs să vină la biblioteca din comună pentru a-şi face temele. Alexandra Nechifor şi Teodora Mardare sunt eleve în clasele primare la una din şcolile din comună. Fetele spun că preferă să-şi facă temele la bibliotecă, pentru că în sala de lectură este mai multă linişte. "Venim şi ne uităm şi în atlasele geografice sau cărţile de biologie, învăţând astfel lucruri în plus faţă de ce găsim în manualele de la şcoală", ne-a spus una dintre eleve.

Două treimi dintre profesori fac naveta

Câte două şcoli şi câte două grădiniţe funcţionează în localităţile Măstăcani şi Chiraftei. În total, în jur de 600 de copii învaţă aici. Există patru grupe de grădiniţă, care însumează 100 de copii. În învăţământul primar sunt înscrişi 251 de elevi, în vreme ce în clasele de gimnaziu învaţă 233 de elevi. Dintre cei 61 de dascăli, 44 fac naveta între Galaţi şi Măstăcani.

Marinela Hagiu este profesor titular la Măstăcani din anul 2000, iar din 2005 a preluat frâiele învăţământului din comună. "Mi-a plăcut încă de la început să pun inimă în ceea ce fac. Trebuie să dai dovadă de dăruire pentru a putea trece peste toate neajunsurile. Acest lucru este valabil pentru toate cadrele didactice de aici. Totuşi, pentru un profesor debutant, al cărui salariu este de abia 950 de lei pe lună, decontarea navetei este foarte importantă. Din fericire, la Măstăcani acest lucru se întâmplă", a spus Marinela Hagiu.

Toţi absolvenţii merg la liceu sau la profesională

Sărăcia populaţiei este vizibilă însă şi în şcolile din Măstăcani. 70 la sută dintre familiile din comună au beneficiat în actualul an şcolar de rechizite gratuite. Potrivit directoarei, programul "Laptele şi cornul" a fost implementat fără probleme în comună. Existenţa microbuzelor pentru transportul şcolar a contribuit şi ea la decizia multor familii nevoiaşe de a-şi trimite copiii la şcoală. "Avem copii care au învăţat aici şi care au intrat cu medii foarte bune la licee precum Cuza, Dunărea, Pedagogic sau Economic. Din cei 67 de absolvenţi din 2014, doar trei nu s-au înscris la liceu sau la şcoala profesională", a precizat Marinela Hagiu.

Primarul comunei, Dănuţ Ilie, spune că ar mai fi de lucru şi la infrastructura şcolară din Măstăcani. "La Şcoala Generală Nr. 3 din Măstăcani ar mai fi necesară o grădiniţă. De asemenea, grădiniţa existentă la Şcoala Nr. 2 ar trebui extinsă. Avem proiecte pe această linie", ne-a declarat Dănuţ Ilie.

Despre comuna Măstăcani

Comuna Măstăcani are două sate componente, Măstăcani şi Chiraftei, şi cătunul Vlăşcuţa (ex-Drăculeşti), intrat acum în componenţa satului Măstăcani. Cu aproximativ 4.600 de locuitori şi cu o suprafaţă totală de 6.504 hectare, este considerată o comună de mărime medie. Măstăcaniul se învecinează cu comuna Vlădeşti la nord şi nord-vest, cu comunele Folteşti şi Scânteieşti, la sud şi sud-vest, şi cu comuna Fârţăneşti, la vest şi nord-vest. Transportul local se realizează pe linia ferată Galaţi-Bârlad, care merge în paralel cu Drumul Judeţean 255. Din surse istorice, comuna Măstăcani reiese ca o veche aşezare de răzeşi, descrişi în cartea lui Moise Pacu din 1866 ca "neam vechi de pe malul Prutului".


PARADOX ÎN JUDEŢUL GALAŢI: O comună are investiţii mari, dar localnicii nu pot munci la ele

Citit 14612 ori Ultima modificare Duminică, 10 Mai 2015 13:18

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.