11 septembrie 2013 va rămâne în memoria locuitorilor a 22 de localităţi din judeţul Galaţi la fel cum a rămas aceeaşi dată, dar a anului 2001, în memoria americanilor. Şi asta din cauza inundaţiilor care au provocat pagube imense şi au luat nouă vieţi omeneşti. Una dintre aceste localităţi, poate cea mai puternic lovită, a fost comuna Cudalbi. Aproape 400 de case au fost afectate de ape, o femeie a făcut infarct, iar o fetiţă de opt ani şi-a pierdut viaţa în apele învolburate.
La doi ani de la teribilul eveniment, când apele au lovit două nopţi la rând, localitatea pare să fi renăscut. Case noi sau renovate, drumuri reparate, o şcoală nouă sunt doar câteva amănunte care par să fi şters clipele groaznice din 2013, despre care oamenii vorbesc ca şi cum ar fi fost cu mulţi ani în urmă. Unii dintre ei însă nu pot uita acele clipe, din cauză că în curţi au încă containerele în care şi-au petrecut nopţi la rând privindu-şi casele inundate de apă şi de noroi. Chiar dacă nu mai au nevoie de ele, containerele au rămas în curţile oamenilor pentru că nu a venit nimeni să le ridice. În ciuda apelurilor făcute de autorităţile locale, nimeni nu şi-a asumat răspunderea pentru a le ridica din gospodăriile oamenilor. Şi situaţia nu este aceasta doar în Cudalbi, ci în întreg judeţul.
O lecţie de viaţă
Primarul localităţii Cudalbi, Ştefan Drugan, este foarte încântat că oamenii au reuşit să înveţe o lecţie după inundaţiile din 2013. Astfel, toţi cei care au avut probleme şi-au refăcut casele din materiale durabile, aşa cum de altfel au fost sfătuiţi atunci când au primit bani de la Guvern. „Eu am avut curaj şi am făcut o adunare publică, s-au adunat vreo 300 de oameni şi le-am spus că vor primi banii în cont. Erau foarte mulţi bani, vreo 70 de miliarde, o lună şi ceva primăria ar fi fost foarte aglomerată dacă achitam în mână. În plus, cei de la poliţie, cu siguranţă, s-ar fi confruntat cu foarte multe plângeri de furt, înşelăciuni etc. Ideea cu viratul banilor în cont a fost a unei fete de la contabilitate care s-a gândit că majoritatea au conturi de APIA şi le vine mai uşor. Oamenii nu aveau unde să îşi ţină banii pentru că nu aveau nici unde să doarmă. Plus că mulţi dintre ei nu au văzut niciodată în viaţa lor 200 - 300 de milioane vechi la grămadă”, povesteşte edilul comunei.
Mai mult, primarul i-a sfătuit pe oameni să îşi facă case durabile pe care să le lase moştenire copiilor şi care să nu se mai dărâme la prima problemă majoră. „Eu i-am sfătuit să îşi facă case şi să nu dea bani cu împrumut la rude, pentru că vor rămâne fără ei. Eram cam sceptic, nu mă aşteptam să mă asculte, pentru că le-am spus să nu îşi facă locuinţe mari, ci mai mici, dar din materiale actuale, să renunţe la chirpici. Le-a prins bine şi mă bucur că s-a construit. Nu m-am aşteptat să se construiască atât de mult şi ca oamenii să folosească banii doar pentru asta. În valea comunei, unde au fost cei mai afectaţi de inundaţii, chiar s-au ridicat multe case şi s-a schimbat zona. În proporţie de peste 75 la sută au construit din bolţari, cărămidă şi au renunţat la lut. S-au preocupat şi şi-au făcut case pentru că au fost marcaţi de nenorocirea care s-a abătut atunci asupra lor.”, a mai adăugat Ştefan Drugan.
Case noi şi renovări cu ajutorul semenilor
În 2013, 392 de gospodării din Cudalbi au fost afectate de inundaţii. Unii s-au trezit cu casa distrusă sută la sută şi au fost nevoiţi să doarmă sub cerul liber sau la rude, până când li s-au acordat containere de la Guvern.
„57 de case au fost afectate în proporţie de sută la sută, 55 în proporţie de 75 la sută, 106 în proporţie de 50 la sută şi 146 în proporţie de 25 la sută. Restul, până la 392 au fost anexe gospodăreşti, magazii etc”, ne-au spus cei de la Primăria Cudalbi.
„S-au construit 62 de case noi şi vreo 240 au fost renovate. Vreo 20 au fost văruite, li s-a pus parchet, şi s-a mai reparat câte un perete de către cei de la Habitat for Humanity, care le-au făcut oamenilor şi nişte proiecte pe care le-am folosit la autorizări”, a conchis primarul din Cudalbi.
Cu o faţă nouă, localitatea Cudalbi pare că nici nu a trecut vreodată prin coşmarul inundaţiilor. În acele momente tragice, cei care şi-au pierdut agoniseala de-o viaţă au mulţumit Divinităţii de zeci de ori că au rămas în viaţă. Şi au demonstrat că acesta este de fapt cel mai important lucru, pentru că toţi şi-au refăcut casele şi gospodăriile, iar coşmarul a trecut. Nu acelaşi lucru pot spune însă şi părinţii fetiţei de opt ani care a fost luată tribut de apele învolburate.
Drumuri pietruite, în aşteptarea asfaltului
După inundaţiile din 2013, Compania Naţională de Investiţii (CNI) a asfaltat toate drumurile afectate de ape din localitatea Cudalbi. Oamenii sunt foarte mulţumiţi de acest lucru, mai ales că lucrările s-au dovedit a fi foarte bine făcute. Dar, cum drumurile au fost reabilitate cu pietriş, primarul Ştefan Drugan a început deja un proiect de asfaltare a acestora.
„Am fost la Guvern, ne-am făcut toate hârtiile, ni s-au dat aprobările, iar pe la începutul lunii august am dat drumul la actele pentru licitaţie pentru a ne apuca de lucru. Dar, cei de la Inspectoratul de Stat în Construcţii ne-au spus că nu s-a făcut recepţia finală a drumurilor, ci doar recepţia la terminarea lucrărilor şi nu avem voie să le asfaltăm că stricăm garanţia constructorului. Culmea este că au dat garanţie 36 de luni pentru un drum de piatră şi abia a trecut un an. Am făcut tot felul de demersuri, inclusiv o hotărâre de consiliu local prin care ne asumăm responsabilitatea, constructorul îşi asumă şi el garanţia şi acum rămâne să vedem ce ne va răspunde CNI-ul. Dacă răspunsul lor va fi pozitiv, vom asfalta cinci kilometri, din cei nouă care necesită asfaltare, se va schimba şi faţa localităţii”, ne-a explicat Ştefan Drugan.
Dacă răspunsul va fi pozitiv, în proiectul de asfaltare vor fi prevăzute şi şanţuri şi podeţe la fiecare cetăţean. Când toate podeţele şi şanţurile arată la fel pe o stradă, aspectul comunităţii se schimbă în bine. „Constructorul ar trebui să facă mici reparaţii, acolo unde s-a lăsat terenul din diferite motive, iar apoi se vine cu un strat de nivelare şi asfalt. Astfel, în loc de trei putem face cinci kilometri cu tot cu şanţuri şi podeţe. Şi pe mine mă costă mai puţin, şi pe cei de la stat îi costă mai puţin, pentru că se vine pe o lucrare deja făcută tot de ei”, a conchis primarul.
