* O cale alternativă de acces în Nămoloasa, prin cătunul Crângeni, este aproape construită
Comuna Nămoloasa a scăpat printre degete, în ultimii ani, mai multe investiţii importante. Oamenii de afaceri interesaţi în primă fază să investească aici s-au răzgândit pe parcurs, invocând lipsa infrastructurii rutiere şi riscul crescut de inundaţii. S-a impus astfel de la sine construirea unei căi alternative de acces în comună, pe lângă DJ 204N, care acum face legătura între Nămoloasa şi DN 23.
"Eşecurile în atragerea investitorilor m-au determinat să pun la punct un proiect prin care să construiesc practic drumul care face legătura între Nămoloasa şi cătunul Crângeni (aşezare formată din şapte case, în care mai trăiesc 12 bătrâni - n.r.), pe o porţiune de patru kilometri", a spus primarul Adrian Răsmeriţă.
Doi kilometri de şosea, încă nemodernizată
În octombrie 2013 se făcea licitaţie pentru construirea acestei porţiuni de drum, deşi primarul spune că întocmirea dosarului a început încă din anul 2011. Lucrările au fost finalizate în 2014, costul final fiind de aproape cinci milioane de lei, bani proveniţi exclusiv din fonduri europene, prin Măsura 322d. În cadrul aceluiaşi proiect s-a lucrat şi pe o porţiune inundabilă a DJ 204N.
Calea de acces alternativă a rămas însă în faza de proiect, din moment ce din Crângeni şi până la intersecţia cu DN 23, pe o porţiune de aproximativ doi kilometri, drumul nu a fost încă modernizat, fiind, nu de puţine ori, impracticabil. "Problema este că porţiunea aceasta de drum nu se află pe teritoriul comunei Nămoloasa, ci pe teritoriul Măicăneştiului. Am convenit cu primarul de la Măicăneşti să modernizeze cei doi kilometri de şosea, cu condiţia ca eu să cedez banii care ar fi revenit comunei Nămoloasa, prin Grupul de Acţiune Locală (GAL), către comuna Măicăneşti", a adăugat edilul.
Înainte de a fi ales primar, în anul 2008, social-democratul Adrian Răsmeriţă a lucrat ca învăţător timp de 18 ani. În cei aproape opt ani de mandat, Răsmeriţă a asfaltat nouă kilometri de străzi, în principal cu fonduri europene sau guvernamentale. În comună ar mai fi de modernizat însă încă şapte kilometri de drumuri.
Proiecte în valoare de două milioane de euro
"Am inclus mare parte din aceste drumuri într-un proiect cu fonduri europene, pe măsura 72. Valoarea este de aproximativ un milion de euro. Cei şapte kilometri de drumuri ar fi fost deja modernizaţi, dacă nu am fi depins de proiectul pentru canalizare. Şi acesta este tot în fază de dosar, valoarea fiind de un milion de euro. 97 la sută din gospodării sunt racordate la reţeaua de apă potabilă. În 2014 am dat în folosinţă două puţuri noi, iar capacitatea de stocare a bazinului este de 300 de metri cubi. Capacitatea de extracţie a apei este însă de 70 de metri cubi pe oră, ceea ce este mai mult decât suficient pentru nevoile comunei noastre. Mai avem în proiect alte două străzi care trebuie racordate la reţeaua de apă. Proiectul, finanţat tot cu fonduri europene, cuprinde şi reţea de canalizare, precum şi staţii de epurare", a adăugat Răsmeriţă.
Foto Marius Negri
