Gălăţenii de la sat FUG din propriile case. Comuna cu investiţii, dar fără tineri (FOTO)

Gălăţenii de la sat FUG din propriile case. Comuna cu investiţii, dar fără tineri (FOTO)
Evaluaţi acest articol
(14 voturi)

Locurile de muncă, salariile mai mari şi dezvoltarea infrastructurii ar ţine tinerii în locurile lor natale


La 48 de kilometri de municipiul Galaţi, pe cursul inferior al râului Siret, este situată comuna Fundeni. O regiune istorică a Moldovei, în care aproximativ 4.000 de locuitori din satele Lungoci, Fundeni şi Hanu-Conachi îşi deapănă anii. Pe uliţele comunei, am întâlnit paradoxuri, care, ne-am dat seama mai târziu, vorbesc despre specificul ei.

La intrarea în Fundeni rămâi surprins de curăţenia zonei, te bucuri că roţile maşinii nu se împotmolesc în gropi, saluţi cu privirea oamenii care văruiesc copacii sau îşi îngrijesc terenul din curte. Puţin mai la vale, paşii te duc către străzi neasfaltate, pe care maşina se împotriveşte „să calce”, zăreşti localnici care stau dis-de-dimineaţă la o tărie sau care îşi continuă somnul în mireasma ierbii proaspete de primăvară, sub gardul vecinilor.

O comună de gospodari cum rar întâlneşti, dar şi de leneşi care aşteaptă pomana statului. Cei mai mulţi dintre tineri au plecat, populaţia fiind destul de îmbătrânită. „Vor condiţii mai bune, salarii mai mari, locuri de muncă”, ne-au spus nişte vârstnici al căror prag nu a mai fost trecut demult de nepoţi. 

„Toată lumea vrea asfalt în faţa porţii”

Primarul comunei, Manuel Lupu (PSD), este la al doilea mandat. Edilul spune că lucrurile s-au schimbat de când administrează comuna, pentru că a reuşit să atragă fonduri europene şi guvernamentale. Chiar şi aşa, problemele cu care se confruntă cetăţenii sunt vizibile.

„Primul mandat a fost doar de trei ani şi nu am avut nici majoritate în Consiliul Local, iar din acest motiv a fost mai greu. Acum lucrurile stau altfel. Am început modernizarea drumurilor locale, cu ajutorul proiectelor guvernamentale. S-au asfaltat cinci kilometri de drum. Facem câte o porţiune în fiecare sat. Valoarea acestui proiect este de  cinci miliarde de lei, bani din care urmează să executăm câteva şanţuri, podeţe şi marcaje rutiere. Am reabilitat şi 4,5 kilometri de trotuare pe raza întregii comune. Mai avem încă destule drumuri pietruite, dar noi le mai îndreptăm, pentru ca apa să se scurgă spre şanţuri. Mai avem un proiect depus pentru asfaltarea a patru kilometri de drum în satele Fundeni şi Hanu-Conachi. În momentul de faţă, circa 40 la sută din suprafaţa totală a drumurilor din comună este asfaltată. Toată lumea vrea asfalt acum în faţa porţii, dar noi trebuie să respectăm anumite criterii introduse în proiect”, a precizat primarul Manuel Lupu.

Din discuţiile cu mai mulţi primari ai comunelor din judeţul Galaţi, am remarcat că majoritatea proiectelor pentru atragerea fondurilor europene vizează infrastructura drumurilor, întrucât străzile din comunele gălăţene sunt considerate incalificabile.

Cetăţeni nemulţumiţi de apa potabilă

Satele din comună sunt alimentate cu apă potabilă, însă mulţi dintre oameni nu sunt mulţumiţi de calitatea acesteia, în special după ce domeniul a fost preluat de operatorul regional de apă rece şi canalizare Apă Canal. „Alimentarea cu apă potabilă a fost asigurată sută la sută de primărie, dar acum câteva luni am predat-o la Apă Canal. Mai sunt şi nemulţumiri din cauza excesului de clor. Lumea se plânge că miroase apa, dar această problemă poate fi rezolvată doar de operatorul regional de apă rece şi canalizare. La Hanu-Conachi sunt branşamente făcute direct în magistrală, dar noi am avut staţie de clorinare prin injecţie directă în conductă. În satele Fundeni şi Lungoci branşamentele sunt tot în magistrală, în schimb, avem trei bazine de 80 de metri cubi şi procesul de clorinare are loc în bazin, iar pompele împing apa în conductă. Acum câţiva ani, proiectul a fost cu puţuri forate, aceasta variantă fiind, din punctul meu de vedere, cea mai bună, pentru că îţi aduce şi profit”, completează edilul.

Proiecte europene depuse şi câştigate

Deşi nu foarte mulţi, banii europeni au ajuns şi la Fundeni. Autorităţile publice locale menţionează că au obţinut finanţare pentru toate proiectele depuse. „Din fonduri europene am reabilitat Căminul Cultural de la Hanul Conachi, am luat un buldoexcavator pentru spaţii verzi şi deszăpezire, şi am reabilitat sediul Primăriei. Mai avem un proiect depus în 2010. Este vorba despre un drum de exploataţie agricolă, pentru care am obţinut deja un milion de euro. A avut loc licitaţia şi avem o contestaţie. Drumul este ca o rută ocolitoare pentru utilajele agricole şi leagă satul Hanu-Conachi de Fundeni”, ne-a explicat primarul.

Căminul Cultural de la Hanu-Conachi a fost inaugurat în luna martie a anului curent, însă nici vorbă de specialişti care ar putea desfăşura cercuri artistice pentru oamenii din Fundeni. „Copiii din comună mergeau la cercurile de dans de la Lieşti. Acum suntem şi noi în căutarea unui antrenor, pentru că avem toate condiţiile necesare desfăşurării unor astfel de activităţi. O cameră din Căminul Cultural va fi transformată într-un birou permanent pentru taxe şi impozite. Vreau să angajez pe cineva, să pun gratii şi sistem de alarmă. Totul funcţionează ca la carte: centrala este pe peleţi şi lemne, avem grup sanitar în interior şi spaţiul necesar activităţilor culturale. Căminul acesta era într-o stare extrem de critică”, a mai adăugat Manuel Lupu.

Sălile de clasă rămân pustii

Pe timpuri, în comuna Fundeni, sălile de clasă erau pline. Oamenii îşi amintesc că numărul elevilor era mult prea mare pentru o clasă. Astăzi, însă, satele sunt îmbătrânite, şcolile şi grădiniţele se închid, riscând să rămână doar nişte edificii abandonate. Cadrele didactice sunt îngrijorate şi, în acelaşi timp, conştientizează cauza acestui fenomen. Autorităţile locale spun că au făcut investiţii în instituţiile de învăţământ, au pus la dispoziţia elevilor un microbuz şcolar, însă numărul copiilor este în continuă descreştere. „O şcoală de la Lungoci a fost închisă definitiv. La Fundeni mai avem o singură grupă de grădiniţă, care va mai funcţiona în perioada 2016-2017. Doar la Hanu-Conachi avem o şcoală pentru clasele I-VIII. Mai sunt două grădiniţe la Hanu-Conachi, acest sat fiind mai mare decât satele Lungoci şi Fundeni, luate împreună. Fiind situat pe un drum naţional, lângă calea ferată, s-a dezvoltat mai mult. Când eram eu în clasa a II-a, la Lungoci erau opt clase şi nu mai puţin de 28 de copii în clasă. Astăzi, tinerii fug de la sate, vor altceva”, ne-a mărturisit edilul comunei.

Anual dispare câte o clasă

Situaţia ne-a fost descrisă şi de directorul Şcolii „Sfinţii Trei Ierarhi”, Costel Gavrilă. A fost de două ori director al şcolii, însumând o activitate profesională de şase ani în această funcţie. „Am observat că în fiecare an ne dispare câte o clasă. În total avem 398 de elevi. Tinerii pleacă şi sălile de clasă rămân goale. Nu au locuri de muncă, asta este problema. În ceea ce priveşte cadrele didactice, avem, suficiente: şi navetişti şi profesori din comună. În şcoală sunt toate utilităţile, aici nu ar fi o problemă. Şi rezultatele pe care le obţinem sunt destul de bune. Evaluarea Naţională a fost promovată de 58-60 la sută dintre copii, iar cei mai mulţi dintre absolvenţii noştri îşi continuă studiile la liceul de la Tudor Vladimirescu sau la Galaţi”, a explicat Costel Gavrliă.

Stadion în amenajare şi o croitorie

În timpul vizitei noastre în comuna Fundeni, la Gimnaziul „Sfinţii Trei Ierarhi” se lucra intens la construirea unui stadion. Potrivit edilului, acesta va fi dotat şi amenajat ca la carte. „Locul în care copiii făceau orele de sport nu poate fi numit decât o baltă. Nicio sală de sport adecvată nu au. Îmi propun să implementez prin Programul Operaţional Regional un proiect pentru reabilitarea întregii şcoli, dar şi a grădiniţelor din comună, care mai au probleme. Totodată, cu susţinerea Inspectoratului Şcolar, vreau să deschid o croitorie, la şcoala de la Fundeni, unde nu mai sunt copii. Nu vreau să ţin această şcoală degeaba”, a precizat edilul.

Agenţii economici, neinteresaţi de angajări

Comuna Fundeni este o zonă predominant agricolă. Cei mai mulţi dintre antreprenorii locali îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu, dar nu dispun de locuri de muncă. Aproximativ 80 de şomeri sunt înregistraţi la AJOFM, dar, potrivit autorităţilor, numărul acestora este mult mai mare. Totodată, într-o comună cu aproximativ 4.000 de locuitori, dintre care mai bine de jumătate sunt pensionari, 50 de persoane primesc ajutor social. „Pe lângă agricultură, mai sunt activităţi în domeniul comerţului şi al prelucrării lemnului. Avem în jur de 15 agenţi economici. Cred că cel mai mare angajator din comună este firma „Socub”, care se ocupă de producerea mobilei”, a menţionat primarul.

Staţie de irigaţii pentru 1.000 de hectare

„Colindând” terenurile arabile din comună am observat un lucru îmbucurător: peste 90 la sută dintre acestea au trecut prin mâinile muncitorilor. Unica grijă a oamenilor este seceta. În comună există o staţie de irigaţii, finalizată în decursul anului 2015, dar aceasta este suficientă doar pentru o parte din terenuri. „Printr-un proiect european cu o valoare de un milion de euro s-a modernizat un plot de irigaţii, beneficiarul fiind Organizaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii Fundeni. Staţia va deservi aproximativ jumătate din terenurile arabile, adică peste 1.000 de hectare. Este aur pentru aceste pământuri, mai ales în timpul unei secete", a precizat primarul.

"Nimeni nu vrea să lucreze în administraţie"

Problema locurilor de muncă este, într-adevăr, una gravă. Dar şi mai grav este atunci când o instituţie are posturi vacante, însă nicio solicitare. „Avem un post vacant la contabilitate, la achiziţii publice, două la registrul agricol: unul este asistent şi celălalt superior. Din cauza salariilor foarte mici, nimeni nu vrea să lucreze în administraţia publică locală. Noi avem şi angajaţi necalificaţi, dar nu găsim altă soluţie. Tinerii fug din comună. Inclusiv procedura de angajare este foarte greoaie. Cine mai vine astăzi la achiziţii publice, dacă s-a modificat legislaţia. Potrivit acesteia, toată culpa este a persoanei responsabile de achiziţii publice. Stă securea deasupra capului. Vă mai dau un exemplu, un consilier superior, una dintre cele mai mari funcţii într-o instituţie publică, are un salariu de 1.624 de lei. Păi ce salarii pot avea simplii angajaţi?”, ne-a explicat Maranda Costandache, contabila Primăriei.

Alimentarea cu gaz, un proiect imposibil

Alimentarea cu gaz metan este un proiect considerat „ireal”, pentru comuna Fundeni. Edilul spune că există suficiente piedici, care nu l-au lăsat să înceapă instalarea conductelor pentru gaz. În primul rând, investiţiile operatorilor economici ar fi enorme şi aceştia nu au certitudinea că îşi vor scoate cheltuielile. Totodată, cei mai mulţi oameni nu sunt interesaţi de branşarea la gaze. „Am încercat acum câţiva ani să fac şi acest lucru. Discutasem cu operatorul care era dispus să facă proiectul, dar mi-a spus că este nevoie de 400 de cereri de branşament, ceea ce este foarte mult. Costul unui branşament depăşeşte 6.000 de lei. La noi populaţia este îmbătrânită şi chiar dacă tinerii îşi doresc un sistem de alimentare cu gaz metan, nu avem cum să-l implementăm. Cu o pensie de 400 de lei nu-ţi permiţi aşa ceva. Mai bine îşi cumpără o căruţă cu lemne”, ne-a explicat Manuel Lupu.

Citit 14533 ori Ultima modificare Marți, 12 Aprilie 2016 23:58

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.