După Şendreni, Vânători şi alte comune apropiate Galaţiului care în ultimii ani s-au "închis" ca efect al "migraţiei", Braniştea se îndreaptă cu paşi siguri spre acelaşi rezultat * Autorităţile se străduiesc să asigure măcar un minim de utilităţi şi promit că, în viitor, traiul în noile cartiere va fi apropiat de cel de la oraş
Braniştea, cu cele două sate componente, Traian şi Vasile Alecsandri, a devenit rapid un pol preferat de gălăţeni pentru construirea de case aşa-zis "de vacanţă". Apropierea de Galaţi, dar şi vecinătatea cu Şendreniul, comuna „pionier” la capitolul expansiune imobiliară, a atârnat infinit mai greu decât lipsa utilităţilor pentru cei care au vrut neapărat un loc la ţară, o casă în care să-şi petreacă timpul liber sau unde să se retragă după pensionare. Şi argumentele au fost atât de puternice încât autorităţile locale au izbutit ca, în doar câţiva ani, să acorde peste 160 de locuri de casă, pe o suprafaţă totală de circa şapte hectare, în momentul de faţă localitatea Braniştea şi satul vecin, Traian, fiind declarate, oficial, "închise".
Cartiere ridicate pe repede-nainte
În noile cartiere din Braniştea nu sunt nici drumuri asfaltate, reţeaua electrică este funcţională deocamdată doar parţial, nu este canalizare, nici reţea de alimentare cu gaze. Cel puţin, ultimele utilităţi nu există în toată comuna, iar în ceea ce priveşte drumurile acoperite cu zgură, aceasta este regula în toată unitatea administrativ teritorială, tocmai din cauza lipsei sistemului de canalizare. "Trebuie să le facem pe rând", le transmite primarul mai cu seamă noilor proprietari, care, în ciuda lipsurilor, au dat zor cu proiectele şi cu lucrările, ridicându-şi vile pe fostele terenuri virane de la marginea comunei. Când va veni curentul şi canalizarea? Curând, ne asigură edilul, care preconizează că, în următoarele săptămâni, brăniştenii din noile cartiere vor putea să aprindă lumina în case.
"A fost greu cu proiectul pentru reţeaua electrică, am avut numeroase amânări. Abia acum am reuşit să finalizăm lucrarea, vrem să o punem sub tensiune, pentru că vine sezonul rece şi oamenii au nevoie de curent. Stau de atâta timp, dar de vină este procedura cu Electrica, care este foarte greoaie. Acum au început să ceară dosare separat de branşare, separat de utilizare. Pentru fiecare dosar trebuie să eliberăm certificat de urbanism. Trebuie să dăm hotărâre de consiliu local, dacă se fac branşamentele în afara proprietăţilor. E foarte greoi. Am decis în Consiliul Local să predăm întreaga lucrare către Electrica, în comodat şi gratuit, nu ne recuperăm niciun ban. Astea sunt condiţiile la ei, dar au monopol şi nu avem ce face", explică Marian Adamache, primarul comunei Braniştea.
Dacă în privinţa energiei electrice, visele sunt foarte aproape de îndeplinire, dezideratul de a avea canalizare este unul încă ţinut în cutiuţa cu dorinţe. Brăniştenii vor avea canalizare, renunţând la fosele septice sau la WC-urile din fundul curţii, în următorii ani, dar va trece ceva timp până când conductele vor ajunge la porţile şi în curţile oamenilor.
"Preconizăm ca în etapa 2017-2020 să finalizăm investiţiile, să dăm drumul la lucrări. Acum nu avem deloc canalizare. Noi o să avem o cotă de cofinanţare la investiţia respectivă, dar va fi prin Apă Canal, pentru că este operator unic, i-am predat instalaţia de apă. În jur de 85-90 la sută o să fie subvenţionată de Uniunea Europeană, iar diferenţa va fi suportată în parte, de fiecare", precizează primarul din Braniştea.
La pachet cu canalizarea ar putea veni şi acoperirea drumurilor cu un covor asfaltic, operaţiune care nu s-a realizat până acum tocmai pentru ca şoselele să nu se strice când muncitorii vor săpa să pună conductele.
Gaze? Când o vrea UE
Nici alimentarea cu gaz metan nu este o facilitate cu care Braniştea să îşi răsfeţe localnicii sau să îi îmbie pe nou-veniţi. De vină sunt costurile exorbitante care au făcut imposibilă aplicarea unui proiect vechi de mai bine de 15 ani, la fel ca şi asocierea cu Şendreniul, în vederea realizării unui plan de alimentare cu gaz a celor două comune "rezidenţiale".
"Anul trecut am fost la o discuţie la Bucureşti şi am vrut să facem o colaborare cu Şendreniul, mai ales că suntem alături şi magistrala trece pe teritoriile noastre. Am vrut să facem o staţie de presiune comună. Costurile sunt însă foarte mari, iar cei de la Bucureşti au spus că societatea care este acum, mai mult de 10 la sută din investiţie nu poate să susţină. Singura variantă ar fi ca Uniunea Europeană să decidă ca alimentarea cu gaz metan să fie o prioritate, adică să reprezinte o utilitate precum apa sau canalizarea", completează edilul.
În consecinţă, gătitul la aragazul cu butelie, la plita electrică sau, mai rustic, la soba cu lemne sunt opţiunile valabile pentru traiul în comună. Cei pentru care toate aceste impedimente nu pot sta în faţa visului de a locui la ţară, pe malul Siretului, şi nu au reuşit încă să prindă vreun petic de pământ, trebuie să ştie că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, o ultimă suprafaţă, de circa trei hectare de teren la Vasile Alecsandri, va fi pusă la bătaie sub forma loturilor de case, în regim de concesiune.
Planuri de viitor
Investiţiile proxime planificate pentru comuna Braniştea, care nu ţin neapărat de infrastructură, dar ar putea îndeplini alte nevoi ale oamenilor care trăiesc acolo se referă la viaţa culturală, sportivă şi la sănătate. Cel puţin asta ne declară primarul comunei, care speră ca, la anul pe vremea aceasta, aşezarea să se mândrească, în premieră, cu o sală de sport şi cu încă un cămin cultural „zonal”, care să deservească localnicii din satul Traian şi din cartierul nou din Şendreni.
„Proiectul pentru sala de sport există de ceva vreme, dar trebuie reactualizat pentru că trebuie dedus TVA. Am alocat o parte din bani, sper ca până la sfârşitul anului să obţin toate avizele care sunt necesare şi probabil la anul vom începe lucrarea”, ne explică Marian Adamache.
În ceea ce priveşte căminul cultural, cel proiectat pentru satul Traian ar fi al doilea din comună, după cel din Braniştea. De ce este atât de necesară încă o astfel de aşezământ, într-un sat în care şcoala a fost închisă din lipsă de elevi, dar unde terenurile de case au fost date ca pâinea caldă? Ne spune tot primarul: „Există cămin şi în Braniştea, dar la Traian nu este niciun loc unde să se ţină o activitate culturală sau alte evenimente de genul nunţilor sau botezurilor. E o comunitate acolo şi pentru că Şendreniul e foarte aproape şi nici în cartierul nou de acolo nu există, am zis că va deservi ambele localităţi”. Conform spuselor şefului administraţiei locale, proiectul căminului este destul de avansat, fiind obţinute deja toate avizele. După emiterea autorizaţiei de construire şi atribuirea lucrării, există speranţa ca investiţia propriu-zisă să fie pusă în practică chiar spre sfârşitul acestui an, urmând ca în 2017 să fie finalizată.
Dispensar şi rigole noi
Sunt alte două necesităţi ale brăniştenilor pentru care există intenţie de realizare. Dacă localnicii din Traian pot merge în condiţii decente la medic, al cărui cabinet şi farmacie sunt găzduite de Centrul Multifuncţional, la Braniştea dispensarul este în suferinţă, iar la Vasile Alecsandri lipseşte. Tocmai aceste deficienţe ar urma să fie remediate, promite primarul. La fel, şanţurile de preluare a apelor pluviale, care nu prea mai fac faţă, trebuie refăcute, pentru că sunt învechite şi nu mai au debitele necesare: „Vrem să facem un proiect pentru reabilitarea lor sau chiar construirea unora noi, cu alte debite”.
Comuna, păzită electronic
N-o fi având Braniştea drumuri asfaltate, canalizare sau gaze, dar la capitolul siguranţă publică nu stă chiar rău, înscriindu-se de circa doi ani în rîndul aşezărilor care se pot mândri cu un sistem de supraveghere video, în cele mai importante puncte. Investiţia, menită să apere deopotrivă cetăţenii, dar şi investiţiile, precum şi instituţiile importante şi-a arătat până acum eficienţa, mai ales că, susţine primarul comunei, a ajutat la prinderea unor cetăţeni certaţi cu legea, care au mai furat sau au mai stricat una-alta. "Sistemul de supraveghere îl avem de doi ani, cu opt camere video amplasate în Traian şi Braniştea. Printre obiectivele monitorizate sunt parcul, biserica, şcoala şi intersecţia de la gară. Au fost anumite evenimente unde s-au mai distrus bunuri în parc şi la şcoală, ori s-au comis furturi de către cei care nu ştiau să acolo sunt camere şi i-am depistat cu ajutorul imaginilor", precizează edilul. Sistemul este monitorizat inclusiv din biroul primarului, iar imaginile preluate de camere pot ajunge cu uşurinţă la poliţie, în cazul sesizării unei infracţiuni, fiind considerate probe.
Unde se poate munci în Braniştea?
Localnicii din Braniştea care nu lucrează în alte comune sau în Galaţi şi nici nu au ajuns încă la vârsta pensionării au posibilităţi relativ limitate de a lucra în comună. Cei mai câştigaţi sunt cei deprinşi cu munca pământului, pentru că investiţiile în comună s-au axat pe producţia agricolă, cel puţin şase societăţi de profil dezvoltându-se în ultimii ani în localitate. Acestea au atras, potrivit edilului din Braniştea, destulă forţă de muncă locală cât povara bugetului destinat ajutoarelor sociale să se mai diminueze. "Acum avem 56 de dosare la venitul minim garantat, numărul fiind în scădere faţă de anii trecuţi, în principal din cază că oamenii şi-au mai găsit locuri de muncă şi s-au angajat", afirmă primarul. În afară de agricultură, localnicii mai au, teoretic, opţiunea de a munci la fabrica de mobilă sau la cea de îngheţată.
