Primarul comunei Oancea, Victor Chiriloaie, luptă de ani buni împotriva celor care administrează balta Vlădeşti. Parte din luciul de apă (235 de hectare) este pe teritoriul comunei Oancea şi, spune primarul, e dreptul inalienabil al oamenilor de a-şi lua proprietatea înapoi. Urmând această cale, s-a ajuns însă la situaţii mai greu de înţeles. Spre exemplu, într-un bazin secat al bălţii, pe teritoriul comunei Vlădeşti, unei femei i s-a retrocedat o bucată de pământ. Cum să ajungă la proprietatea ei, după ce bazinul va fi reumplut cu apă? Greu de zis.
Victor Chiriloaie ne-a informat că, tot la Instituţia Prefectului, sunt depuse peste 200 de cereri ale oamenilor din comuna Oancea, care solicită trecerea unor suprafeţe de baltă din domeniul public al statului în domeniul privat, în vederea retrocedării, şi că aşteaptă o soluţionare a acestui caz. De asemenea, multe depind de perioada în care se vor finaliza măsurile impuse de legea 165/2013, privind măsurile de finalizare a imobilelor preluate abuziv de regimul comunist.
Şeful filialei Regionale Moldova a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) Galaţi, ing. Vasile Bocănială spune însă că lucrurile nu prea au cum să se soluţioneze cu retrocedarea unor suprafeţe.
„Poziţia noastră este clară. Luciul de apă nu se poate vinde şi cumpăra, ci doar concesiona. Terenul de sub luciul de apă este domeniul public al statului şi nu se poate retroceda. Ştim despre punerea în posesie despre care vorbiţi. Din câte ştiu, era vorba, de fapt, despre mai multe astfel de posibil cazuri, dar punerile în posesie s-au blocat, atunci când instituţia însărcinată să facă acest lucru a realizat, probabil, că e împotriva legii ceea ce se petrecea. Noi am informat Instituţia Prefectului cu privire la poziţia noastră”, a precizat Vasile Bocănială.
Fostul secretar al comunei Vlădeşti, Teodor Gheonea, spunea că, într-adevăr, înainte să fie naţionalizată, prin Decretul 83 din 1949, balta avea trei proprietari. Dar nu oameni simpli, ci boieri din zonă. Erau doi fraţi şi un cumnat: Ionel Gherghiceanu, Mihăiţă Gherghiceanu şi Zilişteanu. Partea de balta de 96 de hectare unde se află cabana Consiliului Judeţului a fost la început imaş şi i-a aparţinut boierului Ştefan Donose. După naţionalizare, s-a creat Întreprinderea Scânteia, din Brăila, care a administrat balta până în 1957, când s-a întregit sistemul de CAP-uri. În acel an, Scânteia s-a desfiinţat, iar balta - proprietate de stat - a fost dată în folosinţa CAP-ului. Amenajarea pentru crearea fermei piscicole a început abia în anul 1978 şi a fost făcută de IOIL.
Sunt şi oameni, pe la Vlădeşti şi pe la Oancea, care spun că în zonă nimeni nu mai avea pretenţii la retrocedarea bălţii până când n-a început primarul Chiriloaie să-i îndemne să o ceară. Victor Chiriloaie susţine, însă, că n-are nici un interes personal în această chestiune şi că nu s-ar alege cu nicio avere de pe urma retrocedării. „Nici măcar nu-mi place peştele”, a declarat primarul, care aminteşte, însă, de faptul că, dacă oamenii şi-ar primi balta înapoi, ar lăsa-o să funcţioneze ca atare şi poate ar închiria-o la fel cum au făcut înaintaşii lor, care ar fi construit şi o biserică din încasările respective.
