Una dintre cele mai mari localităţi din Galaţi suferă la capitolul infrastructură. Canalizarea este punctul nevralgic al administraţiei care se chinuie de ani buni atragă fonduri pentru a aduce comuna la standardele secolul XXI. Din circa 75 de kilometri de străzi, doar 500 de metri beneficiază de un sistem empiric de colectare.
Comuna Cudalbi, care înainte de Revoluţie era printre cele mai mari din ţară, a parcurs paşii democraţiei în ritm de melc la capitolul infrastructură. În cei 27 de ani de la căderea comunismului, asfaltul este o prezenţă destul de rară în localitate, iar în ceea ce priveşte sistemul de colectare a apelor, canalizarea, putem vorbi de un vis deocamdată imposibil. Masterplanul judeţean din 2010 a ocolit Cudalbiul, aşa că doar reţeaua de apă potabilă a putut fi, cu chiu, cu vai, realizată. Doar 500 de metri de canalizare, cu o staţie de colectare empirică, aferentă blocurilor din centrul comunei, salvează localitatea. O soluţie ar fi fondurile europene care să permită începerea realizării sistemului pe o parte a reţelei de străzi, dar chiar şi parţial, lucrările nu vor putea fi efectuate până în 2018, când este termenul-limită pentru ca toate comunele să aibă puse la punct sistemele de utilităţi.
"Am un proiect european aprobat, de 1,5 milioane de euro, prin care o să facem cam patru kilometri de reţea şi o staţie modulară de epurare pentru canalizare. Am avut o şedinţă cu primarii la Bucureşti şi am înţeles de la doamna ministru că vor avea prioritate apa, canalizarea, grădiniţele şi şcolile care nu pot fi autorizate. Din păcate, chiar şi aşa, noi nu ne vom încadra în termenul-limită 2018. Voi face un memorandum să se mai prelungească acest termen. E aproape imposibil să realizăm lucrurile astea până atunci", ne-a precizat Ştefan Drugan, primarul comunei Cudalbi.
Conform edilului, pentru ca localitatea să aibă canalizare pe toţi cei 75 de kilometri, cu tot cu staţie de epurare, ar fi necesari circa opt milioane de euro, sumă greu de accesat şi foarte greu de obţinut, mai ales într-un timp relativ scurt. De vină pentru diferenţele de dezvoltare între localităţile rurale ar fi, potrivit primarului, lipsa unei strategii unitare, la nivel naţional, care să le impună edililor paşii şi efectuarea lucrărilor de infrastructură.
"Asta trebuia să fie o strategie naţională şi să nu te întrebe dacă vrei. Să fie o obligaţie. Nu e târziu nici acum, mai ales pentru localităţile mari", opinează primarul comunei Cudalbi.
Ce e aia colectare selectivă?
Colectarea şi reciclarea selectivă a deşeurilor menajere este un alt vis, devenit coşmar, al comunităţii din Cudalbi. Oamenii nu sunt motivaţi, susţine edilul. "Noi, la ţară, avem nu doar gunoi menajer, ci de toate felurile. Când trece maşina de gunoi, găseşte pubela şi trebuie să o ia cu tot ce e în ea. Va trebui făcută o educaţie, în sensul de a colecta selectiv aceste gunoaie. Noi, Primăria, nu ne putem permite. Educaţia se face cu infrastructura necesară şi cu bani", susţine primarul.
Mulţi mor, puţin se nasc
Circa 600 de cudălbeni au decedat în ultimii zece ani, cifra fiind uriaşă în comparaţie cu nou-născuţii înregistraţi în comună. Asta a făcut ca unicul cimitir să devină aproape neîncăpător, administraţia neîntrezărind vreo variantă imediată pentru amenajarea unuia nou, în lipsa terenurilor. "Mai e un pic de loc în cimitirul actual. A fost dat de ceva timp în administrarea bisericilor şi e cam haos acolo, dar asta e treabă de organizare a preoţilor. Eu îi ajut atât cât pot", explică edilul.
85 de localnici, abonaţi la venitul minim
85 de persoane din Cudalbi sunt în situaţia de a primi ajutor social. Presiunea pe bugetul Primăriei a mai slăbit, însă, după ce toţi cei 32 de asistenţi personali au fost trecuţi la bugetul de stat. "Nu mi se pare în regulă ca din bugetul local să le dau cotă-parte. E ca la învăţământ. Li se dau salariile de la minister, dar restul de cheltuieli şi naveta se plătesc din bugetul local, cu promisiunea că se va completa. Au fost ani când nu s-a întâmplat asta", exemplifică primarul.
Investiţii şi parteneriate pentru distracţie
O parte a investiţiilor pentru obiectivele destinate activităţilor cultural-educative din Cudalbi au fost deja realizate, sume importante fiind direcţionate, în ultimii ani, în sensul modernizării sălii de spectacole a Căminului Cultural din localitate. În locul unde cei circa o mie de copii înmatriculaţi la instituţiile de învăţământ din Cudalbi îşi organizează serbările s-au investit în jur de 70.000 de euro, bani proveniţi dintr-un proiect european.
"Avem cea mai frumoasă sală din judeţ. Am schimbat tot ce înseamnă bănci, tapiţerii laterale, lambriuri, cortină. Am făcut şi o baie, pentru că era una exterioară, dar nu era corespunzătoare. Vrem să luăm anul acesta sonorizare, lumini. Am organizat şi zilele localităţii tot acolo", ne explică edilul.
Nu acelaşi lucru se poate spune însă despre locaţiile unde culdălbenii ar trebui să-şi petreacă cele mai frumoase evenimente din viaţă, nunţile şi botezurile. În comună există o singură sală cu această destinaţie, într-o anexă din spatele Căminului Cultural. "Din păcate, sala e foarte joasă şi ar trebui modificată. Eu tot sper că o să vină un privat, care în parteneriat cu noi să o modifice. Chiar dacă are aer condiţionat, imediat se încălzeşte".
Cinci kilometri din cei 75, cât măsoară reţeaua de drumuri din Cudalbi, sunt acum acoperiţi de covor asfaltic. Celelalte străzi sunt acoperite cu pietriş sau, pe alocuri, cu pământ. Un proiect pentru asfaltarea a încă cinci kilometri ar mai putea salva ceva din aspectul comunei care în ultimii ani s-a extins şi unde o proprietate se vinde chiar şi cu sume care depăşesc 100.000 de lei.
Pietrişul şi pământul pe străzile comunei Cudalbi sunt majoritare, în detrimentul asfaltului care dă totuşi un aspect civilizat arterelor principale şi, implicit centrului localităţii. Chiar dacă doar cinci kilometri de străzi au văzut asfaltul în ultimii ani, reţeaua de drumuri fiind de 15 ori mai extinsă, situaţia s-a îmbunătăţit, susţine primarul Ştefan Drugan.
"Am reuşit să facem cinci kilometri de asfalt, cu şanţuri. Anul acesta vom finaliza lucrarea, probabil prin vară. Eu sunt mulţumit, deja s-a schimbat faţa localităţii. Restul de străzi sunt pietruite. Am adus zgură din Combinat, am mai prins şi sponsorizări, am mai şi cumpărat şi am reuşit să facem practicabile toate drumurile din localitate. Ideală ar fi asfaltarea, pentru că, după o iarnă din asta, mai sunt locuri unde se mai lasă pământul, dar totuşi nu mai avem acum drumuri impracticabile", precizează edilul.
Într-un viitor nu foarte îndepărtat, alţi cinci kilometri de străzi, la care s-ar putea adăuga şase din extravilan, ar putea vedea asfaltul, cu condiţia ca Primăria să câştige două proiecte de obţinere de fonduri. "E o singură zonă în care mi-am permis să fac, să mă încadrez în ghidul solicitantului de la AFIR. Sper să reuşim să le prindem pe amândouă cu finanţare, anul acesta", afirmă primarul Ştefan Drugan.
Riscurile ca asfaltul odată turnat să fie spart într-o zi, dacă vor veni banii pentru canalizare, este unul mare, dar asumat. Este valabil, susţine edilul, şi pentru străzile deja asfaltate, dar şi pentru cele care, probabil, vor urma să fie modernizate. "Am ales să fac asfaltarea celor cinci kilometri pentru că am avut de ales să fac ceva sau să nu fac nimic. Am preferat să fac asfaltarea cu riscul de a strica asfaltul dacă vom pune canalizare", dă asigurări edilul din Cudalbi.
Comuna de răzeşi s-a extins în ultimii an
Chiar dacă este o localitate mare, Cudalbiul s-a extins în ultimii ani, circa 50 de case fiind construite la periferie. Oamenii au avut pământ în afara localităţii şi şi-au ridicat gospodării, dar acestea erau oficial în afara comunei, fapt evidenţiat şi mai mult din punct de vedere scriptic, în condiţiile în care, până acum câţiva ani, Cudalbiul nu avea un Plan Urbanistic General.
"Când am venit la primărie, nu exista nici carte funciară. Am mai extins extravilanul cu apoape 100 de hectare, în aşa fel încât să pot introduce în PUG casele deja făcute. Am reuşit să facem şi PUG-ul în vreo doi ani şi ceva, pentru că nu aveam. E o lucrare destul de complexă, care necesită multe avize, dar ne-am bucurat pentru că am reuşit să introducem în interiorul localităţii toate casele din extravilan", subliniază primarul Ştefan Drugan.
Noul cartier rămâne însă la un stadiu destul de rudimentar, alimentarea cu energie electrică fiind cea care o salvează de la statutul de aşezare extravilană. "Am reuşit să extindem şi reţeaua electrică cu vreo doi kilometri. Suntem ţara cu cea mai mare acoperire şi viteză la internet, dar avem în continuare case fără energie, apă şi canalizare", conchide edilul.
Teren modern de sport, la liceu
Singurul liceu din Cudalbi are un nou teren de sport, după ce vechiul teren cu această destinaţie a dispărut, ca urmare a construirii grădiniţei din sat. Demersurile de realizare a terenului nu au fost simple, pentru că Primăria nu mai avea locuri şi a fost nevoită să cumpere pământ pentru elevii şi localnicii care vor să facă mişcare. "Terenul e în folosinţa liceului. Dacă va fi nevoie, şi cetăţeanul simplu va putea juca fotbal oricând, gratis. Trebuie doar păstrat", spune edilul.
Localitatea ar putea avea poliţişti locali
Pe lângă poliţiştii postului comunal, la Cudalbi ar putea apărea, până la finele acestui an, şi patrulele de poliţie locală. "Ar fi necesar să avem patrule îl localitate, mai ales toamna, când se intensifică muncile la câmp şi noi am mai avut furturi pe linia asta. Nu va fi problemă cu finanţarea, pentru că funcţiile vor fi plătite de la bugetul statului. Noi o să ne ocupăm de organigramă, avize şi aprobări", explică primarul Ştefan Drugan.
Asistenţă medicală non-stop
Dacă la alte capitole nu stau tocmai pe roze, din punct de vedere al posibilităţii accesării serviciilor medicale, locuitorii comunei Cudalbi se pot considera norocoşi. În localitate îşi desfăşoară activitatea, în prezent, nu mai puţin de trei medici de familie, iar de sănătatea dinţilor localnicilor se ocupă doi stomatologi care au cabinete în comună. La acestea se adaugă centrul de permanenţă, unde localnicii pot apela la orice oră din zi şi din noapte, şapte zile pe săptămână.
