Atunci când auzi despre o persoană care a ajuns să sărbătorească 100 de ani de viaţă, cu siguranţă te gândeşti că respectiva persoană are gene bune. Mai multe studii au arătat însă contrariul.
Astfel, cercetătorii de la Universitatea Odense din Danemarca, în urma unui studiu în care au analizat aproape 3.000 de perechi de gemeni, au arătat că influenţa geneticii asupra longevităţii este de doar 25 la sută, în timp ce alegerile personale cu privire la stilul de viaţă contează în proporţie de 75 la sută.
Acest lucru este confirmat şi de cercetătorul Dan Buettner, care a studiat Zonele Albastre (adică acele regiuni unde un număr foarte mare de oameni ajung să depăşească 100 de ani). Acesta susţine că ceea ce mâncăm joacă un rol crucial pentru a avea o viaţă lungă, oferind şi câteva sfaturi clare de alimentaţie, descoperite în peste 10 ani de studiu. Conform lui Dan Buettner, circa 95 la sută din hrană ar trebui să provină din plante, iar cele mai sănătoase sunt cele cu frunze verzi. Carnea, care ar trebui să fie de pui sau de miel, se consumă moderat, adică o câte o porţie de 56 de grame, de maximum cinci ori pe lună. Cu toate acestea, cercetătorul încurajează consumul zilnic a circa 85 de garme de peşte. „Studiul legat de Sănătatea Adventiştilor, început în 2002 şi care a inclus 96.000 de americani, a descoperit că persoanele care au avut o dietă bazată pe vegetale şi au inclus în aceasta o porţie mică de peşte până la o dată pe zi au fost cele care au trăit cel mai mult”, scrie Buettner.
Conform sfaturilor cercetătorului, lactatele, alcoolul, produsele bogate în zahăr şi îndulcitori ar trebui consumate cu moderaţie sau evitate. La polul opus, nucile şi oleaginoasele, cerealele integrale variate şi leguminoasele ar trebui să facă parte din meniul zilnic.
Prietenii şi viaţa socială
Un alt secret îl oferă japonezii din insulele Okinawa, cunoscuţi ca fiind una dintre cele mai longevive populaţii. Japonezii de aici folosesc regula „hara hachi bu”, adică mănâncă întotdeauna până se simt sătui în proporţie de 80 la sută.
Şi experţii de Universitatea Brigham Young au făcut studii legate de longevitate şi recomandă o existenţă socială activă. Recomandarea lor vine după ce au observat că „singurătatea şi izolarea socială sunt o ameninţare pentru longevitate la fel de mare precum obezitatea”. Acest lucru a fost confirmat şi de alte studii care au demonstrat că prietenii sunt o adevărată comoară pentru sănătate, ferindu-te de boli şi prelungindu-ţi în mod semnificativ viaţa.
Se pare că nu doar alimentaţia şi prietenii îţi pot influenţa viaţa, ci şi frica. Experţii de la Spitalul Brigham and Women au observat cum temerile prelungite până la nivelul anxietăţii pot accelera procesul de îmbătrânire prin scurtarea telomerilor, acele formaţiuni de ADN aflate la extremităţile cromozomilor, cu rol în evitarea deteriorării informaţiei genetice în timpul diviziunii celulare. O serie de boli cu potenţial fatal, precum diverse tipuri de cancer, boli de inimă sau Alzheimer, au fost asociate anterior cu scurtarea telomerilor.
De asemenea, viaţa spirituală poate influenţa numărul aniversărilor. Asta au observat cercetătorii de la Universitatea din Coloradon Boulder. Studiul lor a arătat că speranţa de viaţă medie a unei persoane trecute de 20 de ani, care merge săptămânal la biserică, este cu 7,6 ani mai mare decât a uneia care nu participă niciodată la servicii religioase. De asemenea, cei care merg la biserică cel puţin o dată pe săptămână au un risc mai mic cu circa 87 la sută de a muri în perioada următoare, comparativ cu cei care nu calcă pragul lăcaşurilor sfinte.
Experţii cred că situaţia poate fi explicată prin faptul că cei care merg la biserică evită comportamentul dăunător, precum fumatul şi consumul de alcool. „Au, de asemenea, tendinţa de a lua parte la activităţi sociale şi de a se bucura de o bună reţea de sprijin de familie şi prieteni, care i-ar putea ajuta să evite sau măcar să facă faţă mai bine momentelor de stres sau dificultăţilor personale”, adaugă autorii.
IONEL PĂLTINESCU şi povestea unui secol - CLICK AICI pentru DETALII
