Zenaida Costea a intrat în Ordinul Cavalerilor Vinului European în 2012. În 2013, a fost avansată consilier al vinului şi se ocupă voluntar de promovarea vinurilor din România, în special de cele din zona Constanţa. "Vrem să arătăm că vinurile sunt nobile, că sunt coborâtoare din moşi strămoşi. Facem petreceri, degustări de vinuri, vizite la crame", precizează interlocutoarea.
Aceasta susţine că îmbucurător e faptul că producătorii s-au orientat acum mai mult spre calitate decât spre cantitate. Au descoperit că succesul în asta constă. În ultimii ani, s-au mai educat şi consumatorii, au mai învăţat şi ei câte ceva despre vinuri, în acest scop făcându-se tot soiul de evenimente, la prezentări având posibilitatea să afle ce să cumpere, de unde şi de ce anume să se ferească.
"Am o firmă proprie prin care promovez vinurile româneşti, organizez prezentări, în curând voi deschide un magazin on-line de vinuri, apoi, sper să deschid şi un magazin care să aibă şi stand de degustare. Pentru că în momentul în care te duci la supermarket şi vrei să cumperi ceva nou, nu ai cum să deguşti, să ştii dacă-ţi place. Eşti obligat să cumperi doar citind eticheta, care nu-ţi oferă prea multe informaţii. Nu-ţi spune nimeni nimic. Ori eu vreau să-i ofer clientului posibilitatea să aleagă în cunoştinţă de cauză. Omul vine, îmi cere sfatul, eu aleg un vin, îi dau să guste. Dacă nu-i place, alegem altul. Am stat şi m-am uitat şi eu cum alege gălăţeanul un vin de la supermarket. Fie a venit direct, chitit pe un anumit sortiment de vin, alb sau roşu, şi îl cumpără, fie se uită după cel mai ieftin. Sunt şi persoane care, într-adevăr, cunosc. Dar 50 la sută dintre gălăţeni se duc şi cumpără vinul cel mai ieftin", mai adaugă singura femeie somelier din Galaţi.
Biblioteca aromelor pentru soiurile de vin
Feteasca albă este unul dintre cele mai valoroase soiuri de struguri româneşti, cu rădăcini milenare, specialiştii susţinând că se cultivă aici încă de pe vremea dacilor. Poartă şi numele populare "Poama fetei" şi "Fetişoară", denumiri care fac trimitere la delicateţea şi la dulceaţa strugurilor. Este un vin de o fineţe deosebită, catifelat, cu un gust echilibrat. Prezintă o aromă caracteristică, ce aminteşte de cea a fagurilor de miere. Prin învechire la sticle, dobândeşte o aromă asemănătoare cu cea a fructelor uscate şi o culoare care trece de la galben-verzui la galben-auriu.
Sauvignon Blanc are o culoare galben-canar cu reflexe verzui strălucitoare, iar aroma este destul de intensă, amintind de cea de iasomie sau de ardei galben proaspăt tăiat. La maturare se îmbogăţeşte cu note de soc, salcâm, fân, fructe exotice.
Două vinuri Chardonnay produse în aceeaşi zonă pot avea gusturi diferite în funcţie de momentul în care au fost culeşi strugurii. Un vin făcut din struguri culeşi foarte devreme va avea note de citrice şi măr verde. Unul făcut din struguri foarte bine copţi va avea note de ananas, piersică sau mango, iar dacă este ţinut câteva luni la maturat în butoaie de stejar, va căpăta o textură ceva mai untoasă şi noi arome de vanilie, praline sau caramel.
Muscat Ottonel este în special un vin dulce şi demidulce, cu un buchet aromatic foarte intens cu caractere florale (miere, soc şi salcâm). El se diferenţiază de celelalte specii de struguri prin prezenta linalolului - un tip de alcool lichid ce conţine o foarte puternică aromă de vanilie.
Merlot este unul dintre cele mai uşoare vinuri roşii, având arome de cireşe negre, fructe de pădure (în special zmeură), prune, ciocolată, dar şi note de fân.
Cabernet Savignion este un vin corpolent, cu tendinţe foarte bune pentru învechire, când gustului principal de coacăze negre i se adaugă şi tente de violete, mentă, piper negru, vanilie sau chiar alune.
Pinot Noir este unul dintre cele mai aromate vinuri negre, pe lângă gustul de fructe (cireşe, căpşune, zmeură) el degajând şi note florale de trandafiri sau violete, gust de condimente - rozmarin, scorţişoară, caramel, împrospătate cu tente de plante precum menta, oregano, ceai verde sau măsline.
Fetească Neagră este un vin intens. Mirosul poartă cu sine istoria acestui soi, rădăcinile sale puternice în cultura românească, de peste 2000 de ani: un buchet cu inflexiuni de ciuperci de pădure şi pământ ud. Gustul îl trădează, însă prin conglomeratul fructelor negre şi roşii: vişine, prune, fructe confiate, dulceaţă de coacăze, alături de nuanţele câştigate din lemnul de stejar - vanilie, rom, tabac şi lemn uscat, uşor ars.
