* Evocarea unei personalităţi de talie internaţională * „Modelul Segal” pentru un Galaţi (şi mai) ştiinţific *
Cercetătorul şi profesorul universitar Brad Segal dă, de trei ani, numele Colegiului de industrie alimentară din Tulcea!
Cercetările sale de acum două decenii dintr-un domeniu, cel al nutriţiei sănătoase, care abia acum interesează în cel mai mare grad lumea ştiinţifică occidentală, l-ar fi promovat internaţional mult mai bine decât s-a putut într-o Românie izolaţionistă şi, apoi, în marasmul postrevoluţionar.
Miercuri, exact de ziua savantului, pe 17 octombrie, Sala „Eminescu” a Bibliotecii „V.A. Urechia” a fost gazda comemorării acestuia, la 15 ani de la dispariţie.
Manifestarea a fost organizată de filiala Asociaţiei Generale a Inginerilor din România (AGIR), în colaborare cu Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor a Universităţii „Dunărea de Jos” şi Biblioteca.
Ar fi împlinit 75 de ani!
Venerabili dascăli de şcoală înaltă, cadre didactice universitare, studenţi de „Chimie alimentară”, au fost prezenţi în sală şi ar fi nedrept să îi menţionăm doar pe câţiva, lipsa de spaţiu împiedicându-ne să vă oferim toată „lista”.
Cu lacrimi în glas, foştii colegi l-au evocat pe dispărut povestind întâmplări concrete despre spiritul său organizatoric, energia, imaginaţia, dar şi fineţea, dragostea pentru muzică, poezia şi eseurile pe care le-a scris cu discreţie.
Lucru inedit: cu jumătate de ceas înainte de începerea evenimentului propriu-zis, participanţii au fost invitaţi să vadă o expoziţiie de documente şi fotografii despre personalitatea omagiată.
Nu este loc nici pentru toate distincţiile profesorului Segal, care vorbesc de la sine: peste 180 de lucrări ştiinţifice, publicate în ţară şi străinătate! A scris 45 de cursuri universitare, manuale şi monografii. A scos 26 de brevete de invenţii…
În 1968 i se acorda în capitala Franţei Medalia Comisiei Internaţionale a Industriilor Agricole şi în 1969 primea la Paris Premiul Internaţional pentru Industria Alimentară, Premiul Academiei Române în 1989, Premiul Uniunii Medicale Balcanice în 1991 etc. etc.
A fost visiting-professor la Universita degli Studi Bruscia, Italia, în 1991. A lansat conceptul şi programul de cercetare „elemente de protecţie” în producţia alimentară, de mare actualitate. Pentru promovarea conceputului a editat Colecţia „Vital”, despre tototerapie.
Prof. univ. dr. Rodica Segal, tovarăşă de viaţă şi de muncă a cercetătorului, robită aceluiaşi domeniu, cercetarea, a primit cu această ocazie, din partea directorului Bibliotecii, prof. Zanfir Ilie, câteva publicaţii, printre care şi volumul despre personalităţi gălăţene editat de instituţia pe care o conduce.
În volumul doi, care urmează să fie editat, va fi cuprins şi profesorul Segal. În sală au fost prezenţi fiul celui dispărut, soţia sa şi cei doi fii.
Un pionier al alimentaţiei de protecţie
Mediată ferm de ing. Rodica Alexandru, vicepreşedinta filialei AGIR, întrunirea a fost plină de intervenţii ale unor nume valoroase, de la fostul rector Ioan Crudu la actualul prodecan al Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor, Daniela Borda, şi până la cele ale elevilor colegiului „Brad Segal”, înfiinţat la iniţiativa directoarei colegiului, fostă studentă a profesorului dispărut.
Au fost şi mesaje venite din străinătate sau din ţară. M-a impresionat mai ales două dintre intervenţii. Prof. dr. ing. Antoneta Stoicescu, care i-a fost colegă de cercetare savantului, spunea, printre altele: a promovat conceptul de „alimente de protecţie” „cu mult înainte de a se pune problema la nivel naţional şi chiar internaţional”.
Valorificarea compuşilor bioactivi din plante, în lucrări nu numai teoretice, ci şi practice, obţinerea antioxidanţilor naturali, a „alimentelor de protecţie” fac foarte importante cercetările gălăţeanului. Chiar „dacă el a murit, ele [cercetările] au rămas undeva…
Nimeni nu a mai dezvoltat în industria alimentară actuală din România aceste tehnologii. Păcat! „El s-a stins de 15 ani. Lucrările pe care le-a făcut acum 20 de ani, 25 de ani şi poate mai mult, sunt abia acum de mare actualitate! Asta arată pionieratul pe care l-a făcut! Nu ştiu dacă există un al doilea dintre noi, dintre colegi, chiar şi cei mai prolifici, care să fi scris cât a scris el!”.
Fostul rector Ioan Crudu, din prima promoţie, din 1948, de ingineri mecanici, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, a susţinut continuarea modelului Segal „Iată cum era şi este şi acum actual şi de perspectivă Brad Segal!”.
Dl Crudu a scos în evidenţă faptul că acum politica UE se apropie de vechiul concept românesc de integrare a învăţământului cu practica şi cercetarea.
„Trebuie să deschidem uşa pentru ceea ce trebuie cercetat mai departe!”, a spus profesorul, iniţiind ideea unui parteneriat zonal în care să fie identificaţi elevii de liceu, care să fie apoi specializaţi în facultate pentru a ajunge viitori oameni de ştiinţă.
„Ceva nou pentru toată ţara, la Galaţi! Este momentul ca Galaţiul să iasă deasupra!”.
