A devenit o modă să mâncăm sănătos, iar pâinea cea de toate zilele nu lipseşte de pe lista produselor „eco”. În acest sens, susţinem că pâinea neagră reprezintă cea mai bună opţiune, dar ceea ce nu ştim este că suntem păcăliţi de brutării. În urma verificărilor efectuate de reprezentanţii Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului (CJPC), opt brutării din zece vindeau pâine neagră contrafăcută.
„Pentru neregulile depistate, au fost aplicate opt amenzi în valoare totală de 22.500 de lei şi şase avertismente, iar vânzarea a 293 de kilograme de pâine neagră, în valoare de 1.029 de lei, a fost oprită temporar. Fabricile au fost sancţionate pentru că ofereau spre vânzare pâine contrafăcută. Ceea ce numeau „pâine neagră” avea în compoziţie mai puţin de 50 la sută făină neagră, lucru care constituie o abatere. În unele fabrici, nu se folosea deloc făină neagră: culoarea cenuşie a pâinii era dată de extractul de malţ, făină de secară şi tărâţe. Singurele fabrici care foloseau exclusiv făină neagră şi justificau denumirea de „pâine neagră” sunt Galmopan şi o brutărie de pe strada Războieni”, ne-a declarat Aurel Panfile, comisar al CJPC.
Panfile a mai explicat că brutăriile care folosesc făină neagră la fabricarea pâinii, dar nu în proporţie de 100 la sută, trebuie să specifice clar pe ambalaj procentajul fiecărui tip de făină în parte şi să o denumească „pâine cu făină neagră” şi nu „pâine neagră”.
Nu putem deosebi pâinea neagră de cea contrafăcută
„Cu ochiul liber, doar un morar sau un brutar îşi poate da seama dacă o pâine neagră este contrafăcută sau nu. Cei care au mâncat foarte mult timp pâinea neagră autentică, îşi dau seama după gust. Un consumator neavizat nu poate şti acest lucru. Deşi cumpărătorii pot cere reţetarul, brutarii nu sunt obligaţi prin lege să arate lista cu ingrediente, pe motiv că fiecare fabrică are propriul secret”, a mai explicat comisarul.
