Pierderea cuiva drag sau conştientizarea îmbătrânirii sunt factori care pot contribui la declanşarea bolii Alzheimer * Mulţi bolnavi de Alzheimer ajung la medic prea târziu, atunci când tratamentul este mult mai puţin eficient
Între patru şi cinci pacienţi care suferă de diverse tipuri de demenţă sunt diagnosticaţi săptămânal în Secţia de Geriatrie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Galaţi şi în Ambulatoriul de specialitate de la Policlinica aceluiaşi spital. Ei intră într-un program terapeutic special din cadrul Programului Naţional de Sănătate al Demenţelor. Medicii preconizează că în viitor numărul acestor pacienţi va creşte din ce în ce mai mult, având în vedere îmbătrânirea generală a populaţiei, de la care nici judeţul nostru nu face excepţie.
Cea mai întâlnită formă de demenţă
"Demenţele reprezintă un grup variat de afecţiuni psihice. Aceste boli sunt caracterizate prin alterarea progresivă şi persistentă a funcţiilor cognitive. Ele sunt asociate, de asemenea, cu slăbirea accentuată a funcţiilor somatice şi neurologice. Este important să cunoaştem cât mai multe date despre demenţe, din cauza gravei infirmităţi pe care o produc, prin pierderea treptata a autonomiei. De departe, cea mai redutabilă formă de demenţă este boala Alzheimer. Aceasta are o incidenţă de 44 la sută sub 70 ani şi 52 la sută peste 70 ani din totalul pacienţilor cu demenţă. Din datele OMS, rezultă că între 11 şi 15 procente din populaţia vârstnică prezintă o regresie intelectuală. În 60-70 la sută dintre aceste cazuri vorbim de demenţa Alzheimer", ne explică şefa Secţiei de Geriatrie din cadrul Spitalului Judeţean Galaţi, dr. Aurelia Romilă.
Un drum lent, dar sigur
Demenţele se manifestă printr-un tablou clinic cu evoluţie lentă, dar sigură. De cele mai multe ori, familia sau anturajul bolnavului apelează la medic atunci când apar tulburări de memorie, dezorientare în timp şi spaţiu, deteriorare a activităţii intelectuale, lentoarea gândirii, tulburări de comportament şi o sărăcire a limbajului. De asemenea, mai pot apărea şi fenomene de depresie, dezinteres pentru cei din jur şi pentru propria persoană, neglijenţă vestimentară şi igienică, tendinţa de a pleca de acasă fără niciun motiv, idei delirante, precum şi halucinaţii vizuale sau auditive şi stări accentuate de agitaţie. Unii dintre bolnavi pot manifesta somnolenţă în timpul zilei şi insomnii noaptea.
Ce e de făcut
"Pacientul sau familia trebuie să se adreseze cât mai repede la medicul de familie. În urma consultului, acesta va da un bilet de trimitere către medicul specialist. Diagnosticul, tratamentul şi urmărirea evoluţiei bolii revin în sarcina acestuia din urmă. Pentru că se află la graniţa mai multor discipline medicale, demenţele sunt tratate de medicul geriatru, psihiatru sau neurolog. Cel mai bine este tratat şi supravegheat vârstnicul cu boala Alzheimer în mediul său familial. Se estimează că aproximativ 60 la sută din pacienţii cu Alzheimer nu sunt instituţionalizaţi în căminul-spital", adaugă specialistul citat.
De regulă, boala Alzheimer nu este doar rezultatul procesului natural de îmbătrânire. În apariţia afecţiunii au importanţă şi factorii psiho-socio-familiali. Pierderea rudelor, a soţului sau a soţiei, a unui prieten sau conştientizarea îmbătrânirii sunt doar câteva dintre situaţiile care pot contribui la apariţia Alzheimerului.
Importanţa rutinei zilnice
Pacienţii care suferă de Alzheimer sau de alte tipuri de demenţă au nevoie, în general, de suportul familiei sau al anturajului pentru desfăşurarea activităţilor zilnice. Este extrem de important ca bolnavul să fie obişnuit cu anumite activităţi zilnice regulate. În cazul bolnavilor instituţionalizaţi se folosesc metode de resocializare, activităţi de grup, terapii psihologice, creşterea capacităţii de autoservire, precum şi reînvăţarea unor gesturi uitate.
În general, datele arată faptul că boala Alzheimer este subdiagnosticată şi subtratată. Pentru că tratamentul este aplicat de multe ori prea târziu, eficienţa sa este una limitată. Pacienţii care au probleme legate de memorie se pot adresa la Secţia de Geriatrie a Spitalului Judeţean Galaţi sau la Ambulatoriul de specialitate din Policlinica Spitalului Judeţean. Programul este de marţi până joi, între orele 8.00 - 12.00. Consultaţiile se fac doar pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie. Mai există şi varianta programării la Clinica Maycor, la numărul de telefon (0236) 43 53 73.
