* "Narcis", lucrarea lui Gheorghe Turcu, nu mai poate fi văzută decât dinspre Dunăre, fiind obturată de construcţiile ridicate în dreptul ei
Una dintre cele zece lucrări de sculptură realizate în cadrul primei ediţii a Taberei naţionale de sculptură în metal de la Galaţi, în 1976, este „Narcis”, semnată de Gheorghe Turcu, cel care a şi coordonat respectiva ediţie. Ironia sorţii – sau pur şi simplu nepăsarea autorităţilor – a făcut ca exact lucrarea sa, prima ca amplasare, chiar în apropierea pontonului unde se afla pe atunci vasul-emblemă „Libertatea”, să fie acum ascunsă privirii: lucrarea este obturată atât de restaurantul „Libertatea 2000”, aflându-se în spatele acestuia, cât şi de copacii din apropiere, astfel că poate fi admirată numai dacă o privim dinspre Dunăre.
Cine este Gheorghe Turcu
Autorul ei s-a născut pe 24 aprilie 1945, la Brăila. În 1970, a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti. Din acelaşi an, a fost profesor în învăţământul liceal la Galaţi şi la Şcoala de Artă. A realizat bustul lui Alecu Russo la Bacău (1973), monumentul lui Ion Vodă cel Viteaz la Roşcani – Galaţi (1974 şi 1976), lucrarea Izvorul, la Măgura Buzăului în 1973. În 1980 a părăsit România şi s-a stabilit în Germania, după care s-a mutat la Melbourne, în Australia, unde a deschis câteva expoziţii personale şi unde trăieşte şi în prezent.
„Lucrarea a fost gândită pentru acel loc!”
Sculptorul Sergiu Dumitrescu, directorul Centrului Cultural, a lucrat în acelaşi atelier cu Gheorghe Turcu şi a fost martor la naşterea lucrării „Narcis”: „Pe vremea aceea nu exista „Libertatea 2000”, ci era vasul Libertatea de pe Dunăre, vestitul simbol al Galaţiului. Ideea taberelor de sculptură în metal de la Galaţi, fenomen unic pe firul Dunării, a fost de a îmbogăţi patrimoniul cultural cu lucrări semnate de mari artişti. Cei care au venit ulterior şi-au bătut, însă, joc de lucrările de pe faleză, ca dovadă că acum se poartă discuţii ca să se scoată Libertatea 2000 de acolo, pentru că este o monstruozitate. Dacă se dă la o parte hardughia aceea, va căpăta şi „Narcis” vizibilitate şi va oferi gălăţenilor imaginea pe care a avut-o iniţial. Lucrarea a fost gândită special pentru locul acela. O vreme au fost legate de soclul său odgoane, parâme, s-au ancorat bărci şi vapoare – dovada inculturii şi a incapacităţii noastre de a înţelege şi a preţui arta”.
„Sculpturile ar trebui iluminate ambiental”
Sergiu Dumitrescu exclude soluţia mutării lucrării: „E ca şi cum ai muta Coloana Infinitului din locul pentru care a fost gândită! Nu e un bibelou sau o staţie de autobuz, să o muţi când nu-ţi mai convine. Şi vegetaţia din jurul unei lucrări trebuie adaptată acesteia şi aici cred că Primăria ar trebui să intervină, prin arhitectul şef al oraşului. Iar pentru a fi şi mai bine puse în valoare, lucrările ar trebui luminate ambiental. După cum îl ştiu pe domnul Gheorghe Turcu, cred că, dacă ar vedea ce soartă a avut lucrarea sa de la Galaţi, ar zâmbi superior şi ar înţelege, dacă mai era nevoie, că n-a plecat degeaba din România în Australia, unde creaţia sa este cu adevărat preţuită”, mai spune Sergiu Dumitrescu.
„La dezbaterea PUZ s-a propus reamplasarea ei”
Marius Mitrof, consilier la Direcţia pentru Cultură, confirmă faptul că „lucrarea este înghiţită, efectiv, de construcţia ce se vrea o copie a „Libertăţii” şi de multitudinea de terase. La dezbaterea Planului de Urbanism Zonal - Faleza, s-a propus reamplasarea unor lucrări de sculptură în metal, tot pe Faleza inferioară, cu acceptul autorilor, ceea ce presupune întocmirea unei documentaţii de urbanism, cu obţinerea avizului estetic din partea Comisiei Naţionale a Monumentelor de For Public, aşa cum prevede Legea 120 din 2006. Din nefericire, nu s-a pomenit nimic de spaţiile de alimentaţie publică deja existente, construite fără noimă şi care au o evoluţie invazivă, ocupând tot mai mult spaţiul verde din zonă”.
Indiferent ce vor decide autorităţile cu privire la soarta lui „Narcis”, situaţia în care se află acesta acum nu dovedeşte decât că, neştiind să le preţuim, nu merităm valorile culturale pe care le avem.
