* Conform unei hărţi aflată pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, firma americană care se ocupă cu exploatarea gazelor de şist din România are concesionată toată partea de nord-est a judeţului * Un studiu EPA din SUA arată clar că fracturarea hidraulică poate contamina sursele de apă potabilă
Deşi în urma protestelor cetăţenilor din satul Pungeşti, judeţul Vaslui, cei de la Chevron s-au retras, e puţin probabil să renunţe atât de uşor la exploatarea gazelor de şist în România. S-a vorbit şi mediatizat îndelung faptul că firma americană a concesionat subsolul pe perimetrul judeţului Vaslui şi la Constanţa (Costineşti, Vama Veche şi Adamclisi), însă puţini cunosc că inclusiv o parte însemnată din suprafaţa judeţului nostru poate deveni oricând ţinta prospecţiunilor şi exploatărilor gazelor neconvenţionale. Conform unei hărţi aflată pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), Chevron deţine la pachet cam o pătrime teritoriul judeţului nostru, respectiv partea de nord-est. Dacă suprafaţa totală a judeţului nostru este de 4.466 de kilometri pătraţi, înseamnă că aria de explorare, dezvoltare şi exploatare deţinută de Chevron în Galaţi depăşeşte 1.000 de kilometri pătraţi. Zona are în componenţă nu mai puţin de 16 comune – Măstăcani, Vlădeşti, Oancea, Suceveni, Cavadineşti, Folteşti, Fârţăneşti, Băneasa, Bereşti Meria, Bălăbăneşti, Bălăşeşti, Drăguşeni, Vârlezi, Rădeşti, Jorăşti – dar şi două oraşe Tg. Bujor şi Bereşti.
Mai multe ţări au interzis fracturarea hidraulică
Cu toate asigurările celor de la Mediu şi ale politicienilor aflaţi la conducere că fracturarea hidraulică – unica metodă cunoscută până în prezent pentru exploatarea gazelor de şist – este inofensivă pentru mediu, există ţări europene care au interzis-o pe teritoriul lor sau altele care au amânat începerea ei, în speranţa că lucrurile se vor edifica. De exemplu, Franţa a fost primul stat care a interzis, în vara anului 2011, această activitate. Şi ei concesionaseră iniţial teritorii unor firme, dar la presiunea străzii guvernul a trebuit să găsească o soluţie elegantă prin care să iasă din această situaţie. Ei n-au interzis exploatarea gazelor de şist, dar au spus stop fracturării hidraulice, invitându-i pe investitori să găsească alte metode de extracţie. Guvernul şi Parlamentul bulgar au adoptat măsuri asemănătoare în 2012. Danemarca, Olanda, Cehia, Germania (landul Westfalia-Renania de Nord) şi Irlanda au instituit moratorii. În Marea Britanie, ca urmare a seismelor produse la Blackpool datorită fracturării hidraulice, activitatea de explorare a fost un timp suspendată. Mai mult decât atât, în 15 din cele 51 de state din SUA – ţară care are experienţă în fracturare hidraulică – s-a interzis folosirea acestei metode.
Efectele care nu se cunosc încă
Deşi sătenii care au protestat în judeţul Vaslui împotriva acestei metode de exploatare au fost acuzaţi că au fost manipulaţi pentru diferite interese, cert este că la ora actuală nici măcar în America nu se cunosc cu exactitate efectele produse de fracturarea hidraulică, mai ales că multe dintre ele nu sunt imediate.
Agenţia pentru Protecţia Mediului (EPA) din SUA a iniţiat în 2011 un studiu intitulat „Potenţialul impact al fracturării hidraulice asupra apei potabile”, care este preconizat să se finalizeze în 2014. Un draft al studiului a fost totuşi publicat pe site-ul EPA, iar în acesta se specifică în mod clar: „Fracturarea hidraulică, în toate stadiile ei, poate contamina apa potabilă, şi pe cea de subsol şi pe cea de suprafaţă, dat fiind că ambele comunică între ele”. De asemenea, studiul arată că şi apele râurilor pot fi contaminate şi citează un caz concret din Pennsylvania. Având în vedere că în perimetrul de concesionat pe teritoriul judeţului nostru se află Prutul care se varsă doar după câţiva kilometri în Dunăre – sursa noastră de apă potabilă – situaţia ar trebui să ne îngrijoreze. Despre aceste motive de îngrijorare vom vorbi însă într-un alt material.
