Pare puţin absurd să fi existat o legătură strânsă între masonerie şi religia ortodoxă, majoritară în România, căci sunt câteva aspecte care se bat cap în cap. Cu toate astea, pe parcursul ultimilor ani, au fost numeroase cazuri de preoţi şi ierarhi ortodocşi care au avut şi unele preocupări mai puţin ortodoxe.
Ce este masoneria
Francmasoneria, sau masoneria, ca instituţie este un ordin iniţiatic ai cărui membri sunt înfrăţiţi prin idealuri comune morale, spirituale şi sociale, prin iniţierea conformă unui ritual comun, prin jurământul depus pe una din cărţile sfinte ale marilor religii şi prin credinţa într-o fiinţă supremă (un „Mare Arhitect al Universului”). În întreaga lume sunt aproximativ patru milioane de membri.
Cu toate că masoneria este privită ca un ordin secret, membrii ei nu fac foarte mari eforturi să se ascundă de ochii lumii. Apropo de partea misterioasă a francmasoneriei, ordinul susţine că deţine un secret atât de important, încât în momentul în care îl va face public acesta va schimba lumea aşa cum o ştim.
Francmasoneria în România
Cea mai mare lojă francmasonă din România poartă numele de Marea Lojă Naţională din România, fiind singura recunoscută de UGLE (Marea Lojă Unită a Angliei). În ţara noastră, masoneria este o societate discretă, nicidecum secretă, iar scopul ei este unui simplu: „O asociaţie de oameni liberi şi de bune moravuri care conlucrează pentru binele şi progresul societăţii prin perfecţionarea morală şi intelectuală a membrilor săi“.
Principalele simboluri masonice sunt cele “trei mari lumini”: echerul, compasul şi volumul Legii Sacre, precum şi litera “G” scrisă în interiorul celor două instrumente geometrice, reprezentând iniţiala cuvintelor “God” (zeu), “geometrie”, “gnoză”, “generare”, sau “geniu”.
În 2009, în România erau aproximativ 7.500 de francmasoni. Pe lângă aceştia, mai sunt alte cercuri masonice mai restrânse - grade superioare - care îşi iniţiază membrii într-o cunoaştere mai profundă a simbolisticii şi a istoriei esoterice şi spirituale ale omenirii.
În Galaţi, sunt recunoscute patru loji masonice: "Costache Conachi", "Del Chiaro", "Demnitatea Danubiană" şi "Steaua Dunării".
Poziţia ortodoxiei faţă de masonerie
Ramura ortodoxiei care are cea mai mare influenţă şi în România (cu aproximativ 300 de milioane de adepţi în total) are o atitudine fermă în ceea ce priveşte masoneria: un creştin-ortodox nu are voie să fie membru al vreunei frăţii masonice, pentru că multe dintre învăţăturile acestui ordin sunt în directă contradicţie cu cele ale Bisericii Ortodoxe.
Episcopul Melchisedec Ştefănescu
Primul mason român a fost Anton(io) Maria del Chiaro, care a fost secretar al domnitorului Constantin Brâncoveanu, apoi secretar al lui Constantin Mavrocordat şi a înfiinţat o lojă masonică la Galaţi (în 1734) şi apoi una la Iaşi (în 1744), ultima condusă de Leon Gheuca, episcop de Roman şi mitropolit.
Melchisedec Ştefănescu a fost episcop eparhiot al noii eparhii a Dunării de Jos, cu reşedinţa la Ismail (judeţul Ismail s-a învecinat cu judeţul Covurlui) în perioada 1865-1879; numirea sa a fost făcută printr-un decret semnat de Alexandru Ioan Cuza. Episcopul a fost savant, istoric şi teolog, activând în loja masonică „Renaissance” din Ismail, alături de Mihail Kogălniceanu, pe care l-a ajutat foarte mult în punerea în aplicare a legii secularizării averilor mănăstireşti.
Melchisedec este considerat un adevărat deschizător de drumuri în masoneria din Moldova şi este de apreciat apetitul său pentru cunoaştere şi raţiune. De asemenea, mai este de apreciat şi faptul că a militat constant pentru cunoaştere şi educaţie, fiind membru al Academiei Române (către care a donat întreaga sa colecţie de cărţi şi manuscrise) şi oferind după moarte, prin testament, o bursă anuală unui tânăr pentru studii la Academia din Kiev.
