Arta PREPARĂRII medicamentelor, pe cale de DISPARIŢIE

Arta PREPARĂRII medicamentelor, pe cale de DISPARIŢIE
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

* După ce legea a permis, multe puncte farmaceutice au ales să renunţe la laboratoare, rezumându-se doar la comerţul cu medicamente industriale * Farmaciştii care lucrează în aceste centre ajung astfel să-şi piardă identitatea profesională * În viitorul apropiat, arta preparării medicamentelor ar putea deveni istorie


Elena Răceanu este farmacist din anul 1979, atunci când a absolvit facultatea. De atunci a practicat aproape fără întrerupere ceea ce ea numeşte arta preparării medicamentelor. După zeci de ani de experienţă, observă cu regret pătrunderea neprofesioniştilor în profesia de farmacist şi spune că "farmacia trebuie să rămână a farmacistului".

Laboratorul şi receptura erau în anii '70-'80 încăperile cele mai aglomerate dintr-o farmacie, locurile de unde tinerii "furau" tainele meseriei. Doar în decurs de opt ore, un farmacist putea prepara chiar şi peste 50 de reţete de medicamente. Acum, în puţinele unităţi în care încă există, laboratorul şi receptura au devenit, de cele mai multe ori, asemănătoare sălilor dintr-un muzeu.

"Sunt şi farmacii, puţine la număr, în care încă se mai prepară medicamente. E trist că această parte a profesiei de farmacist, cea mai frumoasă, de altfel, devine din ce în ce mai uitată. A fi farmacist înseamnă a avea dreptul şi capacitatea de a prepara medicamente magistrale (preparate după o formulă stabilită de medicul care a prescris reţeta - n.r.) şi oficinale (formule de tipul tincturii de iod sau a alcoolului camforat, care sunt înscrise în codexul farmaceutic - n.r.). Din păcate, acest drept a devenit o amintire pentru foarte mulţi dintre colegii mei", ne-a spus Elena Răceanu.

O decizie politică

Până în anul 2009, toate cele 122 de farmacii din Galaţi aveau activitate de receptură şi laborator, pentru că legea obliga la acest lucru. În prezent, la aproape cinci ani de la schimbarea legii, doar 46 la sută dintre unităţi mai au activitate de receptură declarată, o bună parte dintre ele doar pe hârtie.

Prin Ordinul de ministru 962/2009 s-a modificat articolul referitor la activitatea de receptură din Legea 266/2008 (Legea farmaciei - n.r.). "Ca urmare, s-a dat drumul la înfiinţarea farmaciilor fără receptură şi laborator. Şi farmaciile deja existente au putut să solicite reorganizarea unităţilor prin renunţarea la aceste activităţi, lucru care s-a şi întâmplat în numeroase situaţii", ne-a declarat Florina Bonifate, preşedintele Colegiului Farmaciştilor din Galaţi.

Norma din spatele ghişeului

Majoritatea unităţilor gălăţene care mai au în prezent activitate de receptură sunt farmacii independente. Lanţurile naţionale de farmacii, care au deschise numeroase puncte de lucru şi în Galaţi, au renunţat la activitatea de preparare a medicamentelor, pentru că aceasta nu aduce un profit substanţial. Singura activitate în astfel de unităţi rămâne vânzarea de medicamente. Cât mai multe, cu atât mai bine, aşa cum recunosc cu jumătate de gură şi sub protecţia anonimatului unii dintre angajaţi. Astfel, impunerea către farmacist a unei norme lunare de vânzări duce şi mai mult la pierderea identităţii profesionale.

Nemulţumirile vin însă şi din partea clienţilor, care nu de puţine ori au reclamat faptul că farmacistul le-a mai recomandat câte un supliment de vitamine, fără o legătură directă cu medicamentele de pe reţetă.

Farmaciştii îşi pierd îndemânarea

Alături de Medicină, Farmacia este recunoscută drept una dintre cele mai dificile facultăţi. Din cei cinci ani de studiu, un student învaţă intensiv timp de doi ani tehnici farmaceutice şi un an de laborator. Faptul că, după obţinerea diplomei, nu pot pune în practică ceea ce au învăţat reprezintă o pierdere. "O să avem farmacişti care nu mai au îndemânarea de a prepara un medicament, fie el magistral sau oficinal", a adăugat Florina Bonifate.

Spre ce ne îndreptăm

În timp ce politica cu predilecţie mercantilă a anumitor patroni de unităţi a dus la dispariţia recepturilor din majoritatea farmaciilor, este adevărat că nici medicii nu mai prescriu atât de multe medicamente care necesită prepararea în laboratorul unităţii. "Industria farmaceutică a avansat colosal, ceea ce este un lucru benefic. Sunt totuşi boli, în special cele dermatologice, pentru care tratamentul este puternic individualizat. Mai ales în astfel de situaţii este necesar un laborator în farmacie", ne-a mai spus Elena Răceanu.

Ce prevede legea

Legea prevede ca farmaciile în care se prepară medicamente magistrale sau oficinale să aibă afişat în vitrină, la vedere, un abţibild cu un mojar şi un pistil. Unităţile în care nu există receptură sunt de asemenea obligate să afişeze denumirea farmaciilor unde se pot prepara astfel de reţete. Potrivit preşedintelui Colegiului Farmaciştilor din Galaţi, aceste reguli sunt respectate în farmaciile gălăţene.

Citiţi şi: Un gălăţean, doctor în Kurdistan

Citit 7303 ori Ultima modificare Duminică, 15 Iunie 2014 17:55

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.