* Nenumărate case şi blocuri din oraş vor ajunge ruine în urma unui cutremur de peste 7 grade * Expertizele unora dintre clădirile aflate în evidenţa Primăriei sunt vechi de 15 ani * Un singur bloc a fost consolidat, deşi sute de imobile au nevoie de reabilitare
Centrul oraşului este împânzit de imobile cu „bulină roşie”, astfel că, în cazul unui cutremur asemănător celui din 1977, zone importante aflate chiar în buricul târgului s-ar transforma, în doar câteva secunde, în maldăre impresionante de moloz. Nenumărate case şi blocuri riscă să fie făcute una cu pământul, iar zeci de mii de oameni să-şi piardă nu doar acoperişul de deasupra capului şi rodul muncii, ci, mai grav, chiar viaţa.
Unde se află imobilele cu "bulină roşie"
Blocurile M19 şi G4 din Micro 19, C şi F de pe strada Domnească, precum şi zeci de case de pe străzile Brăilei, Universităţii, Nicolae Bălcescu, Al. I. Cuza, Dogăriei, Eroilor, Ştiinţei, Română, Eminescu, Traian, Carnabel, N. Alexandrescu şi nu numai, sunt încadrate în clasa I de risc seismic, conform statisticilor Primăriei. Asta înseamnă că imobilele prezintă pericol public, risc seismic maxim şi, cel mai probabil, se vor prăbuşi în cazul în care ne vom confrunta cu un cutremur de minimum 7 grade pe scara Richter.
Îngrijorător este faptul că numărul clădirilor cu „bulină roşie” sare de 60, iar în cădere acestea au şanse să distrugă sau să avarieze grav imobilele aflate în imediata apropiere ori, mai rău, să le pună viaţa în pericol celor ce locuiesc în vecinătatea lor.
"Acestea au risc imediat de prăbuşire şi sunt caracterizate prin raport mic între capacitatea de rezistenţă a structurii şi forţa nominală seismică pe care o are direct construcţia respectivă, potrivit amplasamentului şi pământului pe care stă", ne-a explicat dr. ing. Octavian Coşovliu.
Peste 20 de blocuri riscă să fie grav avariate
Nu mai puţin de 20 de blocuri şi alte construcţii, din cartiere precum Ţiglina I şi Micro 17, dar şi de pe strada Navelor, precum şi peste 30 de case situate pe străzile Domnească, Nicolae Bălcescu, Al. I. Cuza, Ana Ipătescu, Culturii, Democraţiei, Tecuci, Traian, Grădina Veche, Zânelor şi nu numai sunt încadrate în clasa a II-a de risc seismic. Adică, potrivit dr. ing. Octavian Coşovliu, aceste imobile "nu sunt supuse prăbuşirii, dar vor suferi atâtea degradări încât practic va fi nevoie să le demolăm şi să le refacem".
Este vorba despre blocurile C9, C10, C12, C13, C15, C30, C31, C32, C34, C35, D2 şi E4 din Ţiglina I, R şi I din Micro 17, R1 de pe str Navelor, A, B şi C de pe Domnească, C de pe strada Cezar şi C de pe strada Milcov.
În schimb, imobile încadrate în clasa de risc seismic III, care se află pe străzile N. Holban, Domnească, Cuza, Ana Ipătescu, Culturii, Sindicatelor, dar şi în Centru (bloc H) sau Mazepa I (bloc W3), aici figurând şi căminul B al Colegiului "Aurel Vlaicu", nu vor suferi degradări importante, ci doar structurale, de tencuieli, pardoseli, tâmplărie.
Puţini gălăţeni ştiu, însă, că există şi clasa de risc seismic IV, în care, potrivit dr. ing. Octavian Coşovliu, "construcţiile vechi se vor comporta aşa cum sunt cele noi calculate potrivit acceleraţiilor seismice proprii amplasamentului respectiv".
Din păcate, însă, multe dintre expertizele imobilelor datează chiar şi din anii 1995, 1997, 1998 ori 1999 şi sunt mari şanse ca în timpul care a trecut construcţiile să se fi degradat constant, iar unele dintre clădiri şi chiar structura de rezistenţă a acestora să nu mai fie atât de rezistente pe cât cred autorităţile şi cetăţenii.
Îngrijorător este şi faptul că doar un singur bloc - C20 din Ţiglina I - a fost consolidat şi reabilitat. Şi asta în timpul fostului primar Dumitru Nicolae.
Totodată, pe lista Primăriei privind consolidarea imobilelor se regăsesc nu mai puţin de 58 de construcţii, însă nimeni nu poate spune când vor fi de fapt consolidate, în timp ce 45 de imobile sunt propuse pentru demolare din cauza gradului avansat de degradare.
Părerea specialistului
„Viaţa liberă” a stat de vorbă cu recunoscutul şi apreciatul dr. ing. Octavian Coşovliu, unul dintre puţinii experţi atestaţi ai Galaţiului, care ne-a explicat, printre altele, ce duce la degradarea construcţiilor din oraşul nostru. De altfel, multe dintre expertizele clădirilor îi aparţin chiar acestuia.
"Noi, la Galaţi, avem două nocivităţi destul de mari care se suprapun şi care au făcut ca degradările structurilor de construcţii la Galaţi să fie mai bogate decât în alte părţi ale ţării (…) Este un pământ prost la udare, care, însă, este foarte bun atunci când este uscat. În anii aceia nebuni, când s-au făcut construcţiile vechi în Galaţi - 1880, 1890, 1910 - nu existau aceste surse de umezire a loessului. În momentul în care loessul se umezeşte - noi avem o grosime mare de loess, de la 10 la 20-25 de metri - cade, se prăbuşeşte, iar odată cu el se prăbuşeşte şi construcţia, tramvaiul sau autobuzul. Am avut cazuri nenumărate de astfel de probleme şi a trebuit să le salvăm într-un fel sau altul. Pământul îşi pierde capacitatea portantă numai dacă este umezit. Lucrurile acestea s-au produs pentru că s-au introdus reţelele purtătoare de apă. Pe acestea, pentru a le întreţine, trebuie să le bagi în canale de protecţie, iar noi am învăţat asta după anii 1958-1960. Până atunci, a fost timp ca pământul să se umezească. Acesta este un prim cancer care afectează structurile în Galaţi.
Un al doilea cancer îl constituie zona seismică. Întâmplarea a făcut că faliile tectonice din zona noastră încadrează oraşul în zona C seismică, o zonă seismică ce are intensitate foarte mare a cutremurelor. Adică, posibilitatea ca, pe lângă nenorocitul acesta de loess, să se producă şi cutremure la suprastructură (…) Am făcut, la Galaţi, încercări cu acel Mărmureanu, pe care îl vedeţi la televizor, pe zona de pantă Columb, Traian spre Domnească şi am determinat că loessul amplifică mişcările seismice”, ne-a spus dr. ing. Octavian Coşovliu.
Care ar trebui să fie priorităţile autorităţilor
Dr. ing. Octavian Coşovliu ne-a spus că aleşii noştri ar trebui să-şi stabilească drept priorităţi o serie de lucruri extrem de importante, recomandări pe care expertul deja le-a făcut, de-a lungul anilor.
"Priorităţile, după mine, ar fi cele de a încerca să stăvilim situaţia pe care o avem. Avem străzi pe care avem alimentări cu apă şi nu avem canalizări. Ştiţi cum se cheamă asta? Infiltrarea directă a apelor din alimentarea cu apă în teren şi de aici continuarea procesului de umezire a loessului şi continuarea procesului de degradare la structurile existente. Acesta ar trebui să fie primul lucru făcut: reglementarea regimului de apă şi canal, prin verificarea ca toate conductele purtătoare de apă să fie introduse în canale de protecţie, dar nu numai cele noi, ci şi cele vechi, acolo unde se cunoaşte. Nenorocirea este că nu cunoaştem!
A doua prioritate o constituie necesitatea de a lua măsuri preseism, în timpul seismului şi post-seism. Este neapărat ca la construcţiile la care s-au declarat încadrări în RS 1, care este mortal, să se intervină. Cum? Acţiuni sociale, convinşi oamenii, este necesar să le ferim de prăbuşire, să nu cadă şi să nu omoare oameni! Omul trebuie să fie considerat cel mai bun capital."
Totodată, dr. ing. Octavian Coşovliu a insistat şi asupra ideii de reabilitare a construcţiilor, pentru ca oamenii să fie în siguranţă, dar şi a salvării multor imobile "care merită să fie salvate".
