* Dr. ing. Octavian Coşovliu, specialist în construcţii, este omul care a contribuit la crearea a sute de blocuri din Galaţi, străzi, dar şi cartiere
De numele dr. ing. Octavian Coşovliu se leagă multe din străzile din Galaţi, precum Siderurgiştilor sau Brăilei (parţial), dar mai ales cartierele Mazepa (în trecut, cartier de case vechi, ce a fost demolat şi refăcut), Dunărea (cu toate cele patru microraioane), Aeroport (Micro 38, 39, 40), precum şi cartierul Traian Nord. Inginerul constructor, fost director tehnic al Institutului de Proiectări Judeţean (IPJ) a pus umărul, alături de ing. Popa, ing. Beşchea, ing. Preissler, ing. Ropotă, ing. Bubenec, ing.Iorga şi nu numai, la reconstrucţia Galaţiului bombardat în timpul celui de Al Doilea Război Mondial şi la modernizarea acestuia, prin crearea de noi cartiere şi ridicarea a nenumărate clădiri de locuinţe. "Vreau să vă spun că putem fi cinstiţi cu noi înşine şi să spunem că le-am făcut trainice. Chiar dacă nu sunt foarte frumoase, sunt deosebit de reuşite din punct de vedere funcţional. Ne putem lăuda, fiecare dintre noi, că am dat ceva din noi şi va rămâne după noi", ne-a spus inginerul constructor.
A găsit oraşul sufocat de moloz
Brăilean de origine, dr.ing.Octavian Coşovliu a fost obligat, în anul 1959, să-şi părăsească oraşul natal, pe care îl iubeşte la fel de mult şi astăzi, unde devenise deja director al Întreprinderii nr.2 de Construcţii, şi să vină la Galaţi, întrucât oraşul de la Mila 80, care arăta destul de rău la acea vreme, după cum ne-a mărturisit chiar doctorul în ştiinţe tehnice, avea nevoie de ingineri constructori. În acea perioadă, în oraşul de la malul Dunării era în plin proces de desfăşurare cea de-a II-a etapă a ROG (Reconstrucţia Oraşului Galaţi). "Arăta destul de rău Galaţiul, o parte din Domnească era într-un fel păzită – zona de la Olimpic înspre Nord amintea de Galaţiul vechi. Zona de dincolo era însă distrusă de bombardamente. Aveam moloz şi cărămizi şi până doi metri înălţime, dar şi şantiere care lucrau. Erau două întreprinderi de construcţii care lucrau aici (...) Am găsit multe construcţii în Galaţi care solicitau reparaţii ca urmare a efectelor tasărilor neuniforme şi la care şi generaţia mea şi cea de înainte şi-au spus cuvântul", ne-a povestit dr.ing.Octavian Coşovliu.
Reputatul inginer constructor a activat la Galaţi, mai întâi în execuţie, timp de aproximativ doi ani de zile, lucrând pe şantier, aşa cum, de altfel, şi-a şi dorit, după care a devenit director tehnic în cadrul Direcţiei de Sistematizare, Arhitectură şi Proiectare a Construcţiilor (DSAPC), care avea o Direcţie de Proiectare şi o Direcţie de Avizare a Proiectelor şi de Reglementare a Activităţii de Construcţii (aşa-zisa Direcţie de Disciplină). "Blocurile făcute în Centru, lângă Parcul Eminescu, au făcut parte din ROG I, realizate de Întreprinderea de Construcţii 1 Galaţi, din cadrul Trustului de Construcţii al Regiunii Galaţi. În etapa a doua s-au construit blocurile M, L, hotelul Dunărea şi, în continuare, blocurile P, către Dunăre. În etapa a treia s-au construit blocurile N, din spate, şi blocurile W, de pe Traian, dar nu numai (...) Mă simt foarte familiar cu ele pentru că le ştiu de pe planşetă şi le ştiu şi de când eram chemat pentru diverse probleme de execuţie", ne-a spus dr. ing. Octavian Coşovliu.
Faleza, ameninţată de tasări
Dr. ing. Octavian Coşovliu este specialistul care s-a opus construirii blocurilor şi caselor pe Faleza Dunării şi a atras atenţia autorităţilor, în repetate rânduri, cu privire la tasările din oraş. "Noi avem aici posibilitatea de tasări fundamentale, de circa 20 până la 60-80 de centimetri. Şi am şi avut parte de astfel de tasări în momentul în care acumularea de apă în sol a ajuns în situaţia de saturaţie a loessului. Prima dată, fenomenul de acest gen s-a manifestat la Brăila, în 1954. În 1965-1966 au apărut la Galaţi aceleaşi probleme, ca şi la Brăila, în Ţiglina I, Ţiglina II (...) Atenţie deosebită asupra întreţinerii reţelelor purtătoare! Latinii aveau o vorbă - sublata causa, tollitur effectus (înlătură cauza şi îndepărtează efectele). Utilizez acest dicton tocmai pentru a le arăta necesitatea de a da prioritate acestui lucru (...) Până la Revoluţie exista presiunea de partid pe care, într-un fel sau altul, puteam să o surmontez cu nişte argumente tehnice. Pe acea vreme, conducerea de partid şi cea de stat îţi cerea de la început sfatul. De atunci, din 22 decembrie 1989, ne-am eliberat. Ce înseamnă asta? După mine, a ne elibera se cheamă a dobândi o posibilitate de a discuta la acelaşi nivel cu celălalt. Dar o dovadă că greşesc este faptul că mulţi oameni au înţeles libertatea ca fiind dreptul de a călca peste bombeul celuilalt. Iar acest principiu nu a fost contrazis de nimeni, pentru că nu a avut curajul nimeni să o facă. Dar libertatea este condiţionată de dreptul celuilalt de a avea şi el libertate! Aşa voi şti până la moarte... Din păcate, după 1990, lumea şi-a făcut de cap. Nu m-a mai chemat nimeni să mă întrebe nimic. S-au aşezat cuminte cu poponeţul pe Faleză şi au început să facă ce vor şi cum vor. La un moment dat, cei cu vilele, banii, au început să muşte din Faleză, până au venit cu blocurile aproape de margine".
Cine este dr. ing. Octavian Coşovliu
Octavian Coşovliu s-a născut la Brăila, în 1927. A absolvit cursurile Facultăţii de Construcţii din Iaşi, iar ulterior a devenit doctor în ştiinţe tehnice şi membru al multor asociaţii de renume, dintre care amintim: membru activ al Academiei de Ştiinţe din New-York (SUA), membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, membru de onoare al Asociaţiei Române de Geotehnică şi Fundaţii. De asemenea, a fost cadru didactic la Universitatea "Dunărea de Jos" şi autorul unor lucrări ştiinţifice de referinţă. Pentru meritele sale, dr. ing. Octavian Coşovliu a fost distins cu numeroase medalii şi diplome de merit.
