Pe durata verii, capitala Franţei se goleşte, majoritatea praizienilor plecând către zone însorite şi călduroase, unde poţi face plajă în adevăratul sens al cuvântului. Cu toate astea, autorităţile au găsit o posibilă soluţie pentru a-şi păstra cetăţenii acasă: plajă pe malul Senei.
Doar o lună pe an
Luna august este una destul de dificilă pentru parizieni. Temperaturile ating valori destul de ridicate, multe afaceri îşi închid porţile pentru concedii şi totul devine puţin plictisitor. Motiv pentru care turiştii vin în număr mai mic, iar locuitorii pleacă în vacanţe pe alte meleaguri. În speranţa de a ţine parizienii acasă şi de a atrage şi alţi turişti, Bertrand Delanoe – primar al Parisului, în acea perioadă – a încercat în 2002 marea cu degetul: a adus nisip şi palmieri cu camioanele şi a amenajat o plajă micuţă pe malul drept al Senei. La început, iniţiativa a fost intens criticată, fiind caracterizată drept inutilă şi o risipă de bani. În 2006, s-a mai amenajat încă o plajă, pe malul stâng al fluviului. Criticile au continuat să curgă, dar nu mai erau la fel de numeroase. Totul a primit numele de „Plajele Parisului”, iar în momentul de faţă sunt în număr de trei, fiind disponibile doar în luna august a fiecărui an, de la ora 9,00 dimineaţa, până la miezul nopţii.
Investiţia a costat în jur de două milioane de euro, din care s-au adus în oraş 5.000 de tone de nisip şi aproape 100 de palmieri.
Din gri monoton în culori vii
Este deja al 13-lea an de funcţionare a acestor plaje improvizate într-un oraş gri de la atâtea betoane şi deja lucrurile au devenit extrem de apetisante nu numai pentru parizieni, ci şi pentru turişti. Pe „Plajele Parisului” se găsesc fel de fel de vânzători de îngheţată, băuturi răcoritoare, suveniruri, lucruri folositoare pentru statul la soare, un Turn Effel în miniatură şi şezlonguri gratuite. Printre dunele de nisip mai sunt amenajate mici bazine şi fântâne arteziene în care oamenii se pot răcorii.
CITEŞTE ŞI: Locuri uimitoare de vizitat în Ţara Soarelui Răsare
Pe lângă statul la plajă, municipalitatea mai oferă şi posibilitatea de-a merge cu caiacul pe Sena... tot gratuit. Copiii nu au fost uitaţi, astfel că municipalitatea oferă pentru aceştia cursuri gratuite în arta de a construi castele din nisip.
Cărţi şi expoziţii de artă
Ideea primarului Parisului este una destul de ingenioasă, iar investiţia nu a fost chiar atât de mare. Interesant de observat este şi faptul că cei care vin pentru a se bronza pe nisip au la dispoziţie şi alte activităţi, multe dintre ele de natură culturală - aspect la care Galaţiul este codaş.
În zona plajelor de pe malurile Senei există filiale estivale a bibliotecilor din Paris, de la care turiştii şi nu numai pot împrumuta o carte din care să citească în timp ce stau întinşi la Soare. Din păcate, cărţile sunt exclusiv în limba franceză.
De-asemenea, Muzeul Louvre a creat o galerie specială pentru perioada în care plajele sunt deschise. Expoziţiile au ca temă mersul la plajă, fiind compuse din numeroase opere de artă, printre care şi "La Baigneuse Valpinçon" de Jean-Auguste-Dominique şi "La Vénus marine" de Théodore Chassériau.
La noi lipsă!
În Galaţi, singura aşa-zisă plajă din interiorul oraşului a fost închisă în urmă cu câteva săptămâni. În paginile ziarului aţi putut citi despre starea dezolantă în care se afla de foarte mult timp. Bazinele cu vopseaua scorojită, pavimentul ciobit, duşuri ruginite, garduri care nu au mai văzut o mână de vopsea de multă vreme şi clădiri care parcă abia au scăpat dintr-un bombardament, Plaja Dunărea oferea acelaşi peisaj dezolant de mulţi ani de zile, cu toate că, în fiecare vară, destul de mulţi gălăţeni care nu-şi permiteau o vacanţă pe litoral veneau aici să se bronzeze.
Situaţia din oraşul nostru ar putea să fie asemănătoare cu cea din Paris. Ei au Sena, noi avem Dunărea. Dacă mai punem la socoteală şi faptul că Galaţiul este printre judeţele României cu cele mai puţine locuri de muncă şi cu o rată destul de mare a şomajului, probabil că gălăţenii ar aprecia foarte mult o astfel de iniţiativă, având în vedere că foarte mulţi nu-şi permit o vacanţă pe litoral.
Lecţie pentru edilii noştri
În concluzie, investiţia a fost oarecum costisitoare - 2 milioane de euro - dar parizienii măcar au un loc unde se pot relaxa în condiţii bune. Fireşte, acum mai trebuie luat în considerare şi gradul de civilizaţie, dar gălăţenii nu sunt oameni distructivi şi mai mult ca sigur ar aprecia o astfel de iniţiativă, cât mai aproape de oraş.
Să sperăm că lucrurile se vor schimba în bine până la vara următoare şi, cu puţin noroc şi iniţiativă, vom avea în oraş un loc unde ne putem simţi ca pe litoral cu o cheltuială pe măsura buzunarului nostru.
CITEŞTE ŞI: Insula Paştelui şi statuile "misterioase"/ Extratereştri, magie, misticism?
