Bogdan Parfeni a aflat despre campania cu rol umanitar desfăşurată săptămânal de ziarul "Viaţa liberă" şi ne-a trimis un mesaj cu povestea vieţii sale, în speranţa că cititorii îl vor ajuta să iasă din impasul în care se află. Scrisoarea pe care am primit-o la redacţie conţine în titlu o metaforă sugestivă: "Dincolo de ziduri".
"Am numit-o aşa (scrisoarea - n.r.) pentru că, acolo unde sunt, există mai multe ziduri din beton armat, turnat şi ridicat, care mă despart de lumea din jur. Orice strigăte de disperare pe care le fac nu au nici măcar un ecou pentru cei de lângă mine", scrie băiatul în mesaj.
Captiv în coşmarul trecutului
Bogdan a venit pe lume în urmă cu 22 de ani, într-o maternitate din Galaţi. Imediat după naştere, mama sa l-a abandonat în spital. Anii copilăriei au însemnat pentru Bogdan un periplu prin numeroase centre de plasament din ţară.
"În căminele pentru orfani a fost mai rău ca în iad. Eu şi colegii mei luam zilnic bătaie şi eram jigniţi de cei care ar fi trebuit să aibă grijă de noi şi să ne înveţe. Ne băteau cu tot ce aveau la îndemână, se întâmpla chiar să ne lovească şi cu capul de pereţi. Anii s-au scurs şi am devenit major, dar chinurile prin care am trecut au lăsat urme adânci. Mi se întâmplă să mă trezesc noaptea ţipând şi cu ochii în lacrimi", continuă mărturia emoţionantă a tânărului.
Pus să-şi semneze demisia
La 18 ani, după ce a terminat o şcoală de arte şi meserii, Bogdan a trebuit să plece de la căminul de copii. A mers la Bucureşti, în speranţa că acolo îşi va găsi mai uşor un loc de muncă, pentru a-şi putea purta singur de grijă. Între timp, la un control medical de rutină, medicul i-a dat o veste care i-a schimbat total viaţă. Era infectat cu virusul imunodeficienţei umane (HIV). "Nici acum nu ştiu cum am căpătat acest virus, probabil de la o operaţie chirurgicală pe care am făcut-o la colon. Dar nu am deloc dovezi, motiv pentru care a trebuit să mă împac cu această povară. Dar abia de aici încep greutăţile", mai scrie tânărul.
Lucrurile păreau să capete un oarecare sens în momentul în care şi-a găsit un loc de muncă într-un supermarket din Capitală. După doar cinci zile de mers la serviciu, şefii au aflat că este bolnav de HIV/SIDA. "M-au chemat în birou, mi-au pus o hârtie în faţă şi mi-au spus să semnez pentru încetarea contractului de muncă cu ei", adaugă Bogdan.
Rămas sub cerul liber
Rămas fără venituri, tânărul a fost dat afară şi din locuinţa unde era chiriaş. De peste o lună este astfel nevoit să doarmă prin scări de bloc sau prin parcuri, fără bani de mâncare sau de medicamente. "De curând am fost operat la ambii ochi. Sunt forţat să bat la uşile oamenilor pentru un colţ de pâine. Îmi doresc să am o familie, un loc de muncă şi un acoperiş deasupra capului, dar totul pare atât de departe. Sunt disperat, nu mai suport", îşi încheie băiatul mesajul.
Frica pe care oamenii o resimt la auzul că un semen are HIV/SIDA vine în totalitate din neştiinţă. HIV nu se transmite decât prin contact sexual cu o persoană infectată sau prin transfuzii cu sânge infectat. Nu se ia prin aer, prin atingeri, prin purtarea hainelor unui om bolnav sau prin sărut. Datorită noilor tratamente, o persoană seropozitivă poate duce o viaţă apropiată de normal. SIDA a devenit, astfel, din boala mortală din urmă cu un deceniu o afecţiune cronică.
Cititorii care văd acest mesaj şi vor să îl ajute pe Bogdan sunt rugaţi să ne contacteze la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., pentru a-i putea pune în legătură cu el.
Aproximativ 250 de pacienţi gălăţeni primesc în momentul de faţă tratament cu medicamente antiretrovirale la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Galaţi.
CITEŞTE ŞI: Gălăţenii cu dizabilităţi, condamnaţi de indiferenţa celor din jur
