* Pacienţii cu boli ale bătrâneţii din întreaga regiune au la dispoziţie doar 12 paturi de spital
Dacă în majoritatea ţărilor europene este privită drept o specialitate de top, în România geriatria este tratată încă de autorităţi ca o cenuşăreasă a medicinei. Astfel, în timp ce "în afară" funcţionează spitale întregi specializate doar în bolile bătrâneţii, la noi în ţară specializarea nici măcar nu se regăseşte în multe unităţi medicale. La Galaţi, spre exemplu, în cadrul Spitalului Judeţean, funcţionează singurul compartiment de geriatrie şi gerontologie din partea sud-estică a ţării, compartiment ce beneficiază de numai 12 paturi. În acest timp, numărul pacienţilor depistaţi cu boli ale bătrâneţii devine tot mai mare.
Boala uitării
Medicii specialişti estimează faptul că aproximativ 5.000 de gălăţeni suferă de cel mai des întâlnită formă de demenţă a vârstei a treia - Alzheimer, supranumită iniţial "boala uitării". "La noi ajung săptămânal în jur de cinci noi cazuri de pacienţi diagnosticaţi cu Alzheimer. Pentru că secţia de la Galaţi este unică în această parte a ţării, aceşti pacienţi provin din mai multe judeţe", ne-a spus dr. Aurelia Romilă, medic primar geriatrie şi gerontologie.
Fiind o boală de al cărei tratament se ocupă mai multe specialităţi medicale, nu toţi pacienţii cu Alzheimer ajung însă la geriatrie. O parte dintre ei merg direct la neurologie, în vreme ce alţii apelează la medicii psihiatri. Astfel, numărul de îmbolnăviri este simţitor mai mare.
Tribut adus vieţii moderne
Medicul Aurelia Romilă explică şi motivul pentru care tot mai mulţi gălăţeni suferă de boli ale bătrâneţii. Potrivit specialistului, creşterea constantă a speranţei de viaţă în rândul populaţiei vine la pachet şi cu o serie de astfel de afecţiuni. Una dintre ele şi cea care probabil pune cele mai mari probleme este Alzheimerul. "Populaţia îmbătrânită creşte progresiv de la un an la altul în cadrul populaţiei generale. Tratamentele multor boli devin tot mai eficiente, investigaţiile sunt şi ele mai accesibile, ducând astfel la o creştere a speranţei de viaţă. Este astfel inevitabil să apară şi mai multe boli ale bătrâneţii", mai spune dr. Romilă.
Ce spun cifrele statistice
Galaţiul este deja un pol al bătrâneţii, conform datelor statistice. La sfârşitul lui 2013, populaţia Galaţiului era şi mai îmbătrânită faţă de anul 2012. Anul trecut, în timp ce numărul naşterilor a fost de 4.120, cel al deceselor a depăşit 6.200. Sporul natural a fost astfel unul negativ, decesele depăşind cu peste 2.080 de cazuri numărul naşterilor. De altfel, potrivit Institutului Naţional de Statistică, mai mult de 15 la sută dintre gălăţeni au peste 65 de ani, în condiţiile în care sociologii spun că îmbătrânirea demografică începe atunci când peste 12 la sută din populaţie trece de 65 de ani.
Românii cu Alzheimer, vitregiţi
Demenţa Alzheimer este diagnosticată foarte târziu în România, astfel încât bolnavii diagnosticaţi mai trăiesc, în medie, doar trei ani şi jumătate. În alte state europene, speranţa de viaţă pentru aceşti bolnavi este de la opt la 12 ani. Mai mult, această formă de demenţă nu este specifică doar vârstei a treia.
"Boala începe, de fapt, foarte devreme. Primele modificări apar în jurul vârstei de 35-40 de ani. Cam 10-15 ani trec înaintea apariţiei semnelor clinice, adică a primelor manifestări. Cum de a fost posibil să se afle acest lucru? S-au pus la punct tehnici neuroimagistice de înaltă performanţă, care permit vizualizarea unora dintre leziunile anatomo-patologice considerate caracteristice pentru această afecţiune. Cu această ocazie s-a văzut că lucrurile sunt puţin mai complexe şi că, de fapt, leziunile se acumulează în ani. Şi se consideră că boala se declanşează, de fapt, atunci când încep să sufere sinapsele (n. r. - legăturile dintre neuroni) şi mor neuroni“, a explicat conf. dr. Cătălina Tudose, preşedintele Societăţii Române Alzheimer, într-o conferinţă de presă.
CITEŞTE ŞI: Galaţiul devine un azil/ Suntem tot mai bătrâni şi mai bolnavi
