* Chiar dacă Legea 99/2014 interzice furtul deşeurilor reciclabile şi ar trebui să ducă la eradicarea scormonitorilor în containere, centrele de colectare sunt în floare * În judeţul Galaţi sunt nu mai puţin de 245 de puncte de colectare a deşeurilor, iar în primele luni ale anului 2014 au fost date încă 18 autorizaţii
În teorie, Galaţiul ar trebui să scape, în viitorul apropiat, de cei care îşi plimbă sacii plini cu PET-uri, cartoane şi sticle, întrucât la începutul lunii iulie, anul curent, a intrat în vigoare Legea 99/2014, care prevede că adunarea oricăror deşeuri din containerul de gunoi este considerată furt. Potrivit legii, oamenii care îşi câştigă existenţa din colectarea şi vinderea deşeurilor reciclabile la punctele de colectare din oraş nu numai că pot lua amenzi, dar se pot alege şi cu dosar penal.
De la începutul proiectului ISPA, serviciul public de salubrizare Ecosal se luptă cu scormonitorii în gunoaie pentru colectarea deşeurilor reciclabile. E un fel de „cine ajunge primul ia PET-ul”.
Cei care scormonesc în gunoaie sustrag strategic PET-uri atât din containerele pentru deşeuri umede, cât şi din igluurile specializate pentru colectarea selectivă. Astfel, la staţia de sortare administrată de Ecosal ajunge o cantitate ridicolă de material reciclabil, cu mult mai puţin decât prevede proiectul ISPA. Reamintim că, potrivit spuselor directorului Ecosal, Ionuţ Pucheanu, proiectul ISPA impune ca 15 la sută din gunoiul de la nivelul municipiului să fie reciclat, iar anul trecut, din peste 91.000 de tone de gunoi, au fost valorificate doar 482 de tone de deşeuri.
Închisoare pentru adunarea PET-urilor
Legea 99/2014 privind serviciul public de salubrizare menţionează pentru prima dată că autorităţile locale sunt deţinătoarele de drept ale deşeurilor populaţiei şi interzice, tot în premieră, furtul din containere al deşeurilor reciclabile. ”Preluarea deşeurilor din recipientele şi/sau containerele amplasate în punctele de colectare de către alte persoane decât operatorii licenţiaţi pentru prestarea activităţii în aria de delegare respectivă constituie infracţiune de furt şi se sancţionează potrivit legii”.
Potrivit articolului 227 al noului Cod penal, ”luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia, fără consimţământul acestuia, în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”. Astfel, scormonitorii riscă nu numai amendă, ci şi închisoare.
245 de puncte de colectare a deşeurilor
În pofida impedimentelor de ordin legal, scormonitorii ridică în continuare PET-urile, mai ales că în oraş punctele de colectare a deşeurilor sunt cu duiumul. Până în luna septembrie a acestui an, au fost date de către Agenţia pentru Protecţia Mediului nu mai puţin de 15 autorizaţii de mediu pentru operatori economici care colectează deşeuri nepericuloase (hârtie/carton, plastic, sticlă, anvelope), iar trei autorizaţii de mediu autorizează, pe lângă colectarea de deşeuri nepericuloase, şi colectarea de deşeuri periculoase.
În 2013, au fost eliberate 14 autorizaţii pentru colectarea hartiei/cartonului, plasticului, a sticlei şi alte cinci pentru colectarea atât a deşeurilor nepericuloase cât şi a celor periculoase. În judeţul Galaţi, sunt autorizaţi 182 operatori economici pentru activitatea de colectare deşeuri, cu 245 puncte de lucru.
Centrele de colectare a deşeurilor reciclabile în zonele locuibile sunt în număr extrem de mare şi pentru că autorizaţiile sunt date doar cu avizul DSP. În loc să fie duse în afara municipiului, agenţii economici nu au aproape niciun impediment în a-şi deschide puncte de colectare în oraş. O problemă majoră este şi faptul că agenţii economici îşi pot lua avizul de mediu fără un aviz prealabil al Primăriei, astfel încât municipiul poate fi împânzit cu uşurinţă.
Centrele de colectare şi cifrele de afaceri
Iată în cele ce urmează cum arată cifrele de afaceri şi profitul unora dintre agenţii economici care se ocupă cu comerţul cu ridicata al deşeurilor sau cu colectarea deşeurilor reciclabile. Menţionăm că este vorba doar de câteva exemple, iar acestea au fost luate prin sondaj. Aşa cum arată Ministerul Finanţelor, societatea Iricad Colect SRL a avut în 2013 o cifră de afaceri de 2.191.726 de lei şi a încheiat anul cu un profit net de 32.033 de lei.
La rândul ei, societatea Albarim SRL, la o cifră de afaceri 6.909.614 de lei a obţinut un profit de 303.836 de lei. Marom Eco SRL care există pe piaţă din 2012 şi se ocupă strict cu colectarea deşeurilor nepericuloase a avut anul trecut o cifră de afaceri de 292.973 de lei şi un profit de 16.230 lei. Startrand Oţel, care are nu mai puţin de 11 puncte de colectare şi se ocupă cu comerţul cu ridicata al deşeurilor şi resturilor, a avut o cifră de afaceri de 1.096.278 de lei şi a încheiat anul cu un profit de 121.340 de lei. La fel, Eco Prod Services SRL, potrivit Ministerului Finanţelor, a obţinut din colectarea deşeurilor nepericuloase un profit de 30.768 de lei în 2013, la o cifră de afaceri de 5.541.181 de lei.
Chiar şi o societate cu un singur angajat, precum Briar Recycling Company SRL, a reuşit să adune un profit de 112.559 de lei, în 2013, din colectarea deşeurilor, iar cifra de afaceri a societăţii a ajuns la 409.894 de lei.
Ecosal securizează în van
Încercările Ecosalului de a securiza punctele de colectare ale municipalităţii sunt aproape în van, pentru că cei care fură din igluuri şi containere găsesc mereu noi modalităţi de a ajunge la deşeurile reciclabile, pentru a le vinde mai departe. Astfel, doar 169 de puncte de colectare selectivă au rămas intacte în urma distrugerilor făcute de către hoţii de deşeuri reciclabile, iar 54 din acestea au fost securizate prin garduri. Degeaba! În 28 dintre cazuri, hoţii au reuşit să creeze fante în partea superioară a igluurilor, iar deşeurile reciclabile sunt în continuare colectate cu spor de către scormonitori şi vândute la punctele de colectare din oraş.
CITEŞTE ŞI: Legea există, dar nu se aplică/ SE FURĂ GUNOIUL şi din igluurile securizate
