- Cum s-a încheiat anul 2014 pentru Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) şi ce planuri aveţi pentru anul în curs?
- În fiecare an, noi am încercat să facem câte ceva în plus. Anul trecut am reparat încă şase din cele 12 apartamente pe care le avem, am cumpărat mobilier şi am deschis un centru nou pentru persoanele cu dizabilităţi, unde au ajuns persoanele adulte din Centrul de Plasament nr. 3. Anul acesta, avem în plan un nou centru, pe care să-l finalizăm anul viitor, pentru că îmi doresc ca şi Consiliul Judeţean Galaţi să aibă un centru pentru bolnavii de alzheimer. Avem un centru de zi pentru bolnavii de alzheimer, dar vrem unul modern. Am găsit înţelegere şi sperăm să primit tot sprijinul, mai ales că este o investiţie multianuală. Ne dorim şi un centru pentru delincvenţa juvenilă. Trebuie să mai deschidem două centre pentru adulţi la Târgu Bujor, pentru că am reuşit să reabilităm cele două apartamente de acolo. Şi, tot anul acesta, ne dorim să angajăm cât mai mulţi asistenţi maternali.
- Raportat la anul trecut, care a fost rata abandonului?
- Anul trecut, rata abandonului a scăzut. În 2014 am avut 195 de sesizări privind mamele minore, este o cifră care se apropie de adevăr, pentru că avem convenţii semnate cu maternităţile şi ne anunţă. În 2013 au fost 199 de sesizări. Au fost abandonaţi în maternităţi 11 copii. Nu este îngrijorător faţă de alte judeţe, datorită asistenţilor sociali din spitale şi a discuţiilor pe care noi le purtăm cu viitoarele mame. Dintre copiii abandonaţi, doi au ajuns la asistenţi maternali, doi în centrele de plasament, doi în centrul maternal, iar unul în plasament familiar. Din păcate, patru sunt încă în maternitate. Problema este că nou-născuţii trebuie să ajungă la asistenţi maternali, care la noi sunt puţini şi majoritatea au deja câte doi copii. Nu trăim într-un judeţ bogat, dar avem un număr destul de mic de copii abandonaţi, datorită acţiunilor de prevenire pe care le desfăşurăm. De când sunt eu în instituţie, numărul copiilor abandonaţi a variat între 10 şi 15 pe an.
- Cât de greu este să daţi de mame şi apoi de familiile extinse?
- Este destul de greu, pentru că ele nu îşi doresc să fie găsite. Dacă un copil a fost abandonat, este clar că mama nu doreşte să o găsim. Este şi o lege a tăcerii, pentru că de cele mai multe ori mamele care îşi abandonează copii pleacă de acasă pentru că nu sunt dorite. În aceste condiţii, atunci când le căutăm, nici cei din familia extinsă nu ne dau detalii. Greu este atunci când vrem să dăm spre adopţie acel copil, caz în care trebuie să ai acordul părintelui. Noi, ca instituţie, nu putem să declarăm un copil adoptabil, ci propunem în instanţă acest lucru şi asta doar dacă acel copil nu este vizitat de nimeni timp de un an. Din păcate, avem destul de mulţi copii în centrele de plasament care nu pot fi daţi spre adopţie. Avem şi cazuri fericite, în care părinţii renunţă din start şi atunci mergem mult mai repede.
- Credeţi că ar trebui schimbată legislaţia în domeniu?
- Eu sunt un susţinător al adopţiilor, dar cred că o legislaţie mult mai permisivă ar putea duce la abuzuri. La Galaţi, adopţiile merg foarte bine şi sunt mândră de asta. Nu cred că legea ar trebui schimbată, dar ar trebui mai multă fermitate în aplicarea ei. Şi aici mă refer la instanţele de judecată, care ar trebui să dea termene scurte, la autorităţile locale care ar trebui să ne anunţe mult mai repede de anumite cazuri. Degeaba ne anunţă primăria că un copil este lăsat de izbelişte atunci când acesta are deja şapte ani, când el a crescut singur până la această vârstă.
- Copiii abandonaţi în maternitate trebuie să ajungă la asistenţi maternali. Care este situaţia acestora la Galaţi?
- Este o instituţie în care dacă nu se lucrează în echipă totul se poate demola precum un castel de cărţi de joc. DGASPC are prevăzute 1.496 de posturi, din care 1.094 sunt ocupate, deci este o instituţie mare, care se ocupă de peste 15.000 de oameni, atât copii, cât şi adulţi. Doar 178 de posturi sunt prevăzute pentru funcţionarii publici, din care 166 sunt ocupate. Cea mai mare parte sunt angajaţii din centre, 580 în acest moment, iar 370 sunt asistenţii maternali. La acest capitol avem un deficit de 280 de asistenţi maternali. Din păcate, însă, nu avem bani prevăzuţi în buget. Am fost nevoiţi să forţăm lucrurile, ca asistenţii maternali să ia câte doi copiii, dar unii nu au înţeles acest lucru şi au plecat din sistem. Sperăm ca în februarie să fie bugetate şi o parte dintre aceste posturi.
Cine este Manon Cristoloveanu
Emilia Manon Cristoloveanu a absolvit, în 1987, Facultatea de Automatică din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti. A făcut un masterat în Drept comunitar şi mai multe cursuri postuniversitate, printre care Gestiunea afacerilor şi Managementul performanţei în funcţii publice. Din 1990 şi până în 1997 a lucrat ca inginer, iar apoi a fost angajată la Senat, ca şef de birou, timp de patru ani, funcţie pe care a ocupat-o din nou în 2005. În 2001 a fost numită director la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Galaţi, unde a rămas patru ani. În 2009, a fost numită director la DGASP Galaţi, funcţie pe care o ocupă şi în prezent.
Citeşte şi: Manon Cristoloveanu, noul director general al Protecţiei Copilului Galaţi
