COMORI DE PATRIMONIU/ Vila de la Galaţi a eroului Micii Uniri

COMORI DE PATRIMONIU/ Vila de la Galaţi a eroului Micii Uniri
Evaluaţi acest articol
(10 voturi)

Ascunsă în spatele unui mic parc amenajat cu gust, Vila "Cuza Vodă", actualul sediu al Muzeului Judeţean de Istorie, nu a trăit mereu vremuri atât de bune precum cele de astăzi. Pe parcursul existenţei sale, impunătoarea clădire a fost pe rând, printre altele, casă de locuit, hotel şi atelier de lemnărie.

În perioada interbelică, chiar până în pragul celui de-Al Doilea Război Mondial, vila ajunsese să aibă un aspect deplorabil. A fost salvată chiar în ultimul moment, prin implicarea societăţii civile gălăţene, după ce autorităţile locale nu reuşiseră ani la rând să ajungă la un acord pentru cumpărarea şi conservarea casei în care locuia domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în timpul vizitelor sale la Galaţi.

O casă modestă pentru viitorul domnitor

Istoricul Paul Păltănea arăta în monumentala sa lucrare "Istoria oraşului Galaţi de la origini până la 1918" faptul că tatăl lui A.I. Cuza, Ioan Cuza, la acea vreme pârcălab (funcţie administrativă de conducere a unui judeţ, similară celei de prefect din zilele noastre - n.r.) al ţinutului Covurlui, a cumpărat sau probabil a moştenit din partea soţiei casa din Galaţi, imobil situat în Mahalaua Poştei, uliţa de lângă mal. "Alexandru Ioan Cuza a locuit, împreună cu soţia şi părinţii săi, în casa destul de modestă a acestora, iar după ce a fost ales domnitor al Principatelor Române a mai venit în vizită la mama sa", afirmă istoricul Valentin Bodea, în volumul al II-lea al lucrării „Monumente de arhitectură din oraşul Galaţi din a doua jumătate a secolului al XIX-lea - prima jumătate a secolului al XX-lea”, citându-i pe autorii Lucia Borş şi Paul Păltănea.

Lucrări de modernizarea la mijloc de secol

Imobilul  avea deja o oarecare vechime la jumătatea secolului al XIX-lea. "În data de 9 iulie 1863, A.I. Cuza îi cerea mamei sale un plan al casei, pentru a se realiza câteva reparaţii. Costache Negri, fiind în vizită la Galaţi, îi scrie domnitorului la 19 iulie 1864 că lucrările înaintează şi cele două aripi sunt aproape gata, iar lucrările la partea centrală vor începe atunci când mama domnitorului va locui una dintre aripi. La 20 mai 1865 se stingea din viaţă, la Galaţi, mama lui Cuza, în urma unui atac de cord. A fost înmormântată în curtea bisericii Vovidenia din Galaţi, ulterior deshumată şi rămăşiţele pământeşti au fost transferate la Ruginoasa (comună din judeţul Iaşi - n.r.)", mai arată cercetătorul Valentin Bodea.

Două încercări eşuate

Casa a devenit astfel proprietatea domnitorului, iar, după moartea sa, în 1873, a fost moştenită de soţia sa, Elena Cuza (născută Rosetti - n.r.). "În cuvântarea pregătită pentru inaugurarea, din 24 ianuarie 1939, a Muzeului Casa "Cuza Vodă", generalul Gheorghe Linteş, în calitate de preşedinte al Asociaţiei "Casa Cuza Vodă", menţiona că între anii 1873-1884, casa din Galaţi s-a aflat în proprietatea Elenei Cuza şi a fiilor minori ai lui A.I. Cuza, după care în anul 1884 a vândut imobilul", adaugă Valentin Bodea, citând un document din cadrul Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Galaţi.

Se pare că vila a fost cumpărată în acea perioadă de doctorul Vitzu, ajungând ulterior în posesia soţiei sale, Pulcheria, recăsătorită Isvoranu, şi de aici la un anume Teiter, potrivit aceluiaşi docuement din Arhive. Încă din acea perioadă, anumite persoane doreau să înfiinţeze în fosta locuinţă a domnitorului Cuza diferite instituţii publice. "Pulcheria Isvoranu a scos în anul 1907 casa la vânzare, ea fiind ipotecată pentru plata unor datorii. G.C. Robescu şi Generalul Leon au încercat să o achiziţioneze. Unul în vederea instalării aici a Bibliotecii "V.A. Urechia", altul pentru instalarea unui muzeu în amintirea lui Alexandru Ioan Cuza, dar fără succes", explică în cartea sa Paul Păltănea, citat de Valentin Bodea.

În jurul anului 1914, potrivit presei vremii, în imobil s-a mutat Liceul de fete "Mihail Kogălniceanu". În ultimii doi ani ai Primului Război Mondial, în casă a funcţionat un spital pentru răniţi sau au fost găzduiţi refugiaţi. În deceniile al doilea şi al treilea ale secolului trecut, numeroşi locuitori cu dare de mână ai oraşului au încercat să cumpere casa, în vederea înfiinţării unui muzeu în memoria lui Cuza.

"Generalul Gheorghe Linteş, Comandantul Garnizoanei Galaţi, anunţa, pentru data de 5 iulie 1937, formarea unui Comitet General la Prefectura Judeţului Covurlui, pentru cumpărarea şi transformarea casei Cuza într-un muzeu. [...] Asociaţia va purta numele de Casa Cuza Vodă. La 15 iulie 1937, se prezenta situaţia acestei case, care a fost pe rând casă de locuit, hotel şi atunci se afla în ruină, adăpostind un atelier de lemnărie", mai arată Valentin Bodea. Casa a fost cumpărată de către asociaţie la începutul anului 1938. Restaurarea propriu-zisă a Casei Cuza a durat de la sfârşitul lunii martie 1938 până la sfârşitului aceluiaşi an. Inaugurarea Muzeului "Cuza Vodă" a avut loc la 24 ianuarie 1939. "Primarul Romulus Burbea se adresa Ministerului Afacerilor Interne în anul 1941, relatând că Asociaţia "Casa Cuza Vodă" a donat în 1939 muzeul către Straja Ţării, iar în toamna lui 1940 revenea Mişcării Legionare, respectiv Frăţiei de Cruce. Se cerea trecerea muzeului în proprietatea Primăriei Municipiului Galaţi, pentru a evita ruina acestuia", concluzionează Bodea, în volumul său.

Casa "Cuza Vodă" este situată pe strada Al.I. Cuza, la numărul 80.

Citit 3420 ori Ultima modificare Joi, 14 Ianuarie 2016 14:34

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.