* Numărul bolnavilor de diabet a crescut de zece ori în ultimele două decenii * Majoritatea îmbolnăvirilor ar putea fi evitate printr-un stil de viaţă sănătos
Prevalenţa Diabetului, Prediabetului, Supraponderii, Obezităţii, Dislipidemiei, Hiperglicemiei şi Bolii Cronice de Rinichi (PREDATORR) este unul dintre cele mai ample studii medicale efectuate în ţara noastră de Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, în anul 2013. Potrivit acestei cercetări, prevalenţa diabetului zaharat în România este de 11,6 la sută, ceea ce înseamnă că numărul românilor cu vârste cuprinse între 20 şi 79 de ani, care suferă de această afecţiune, variază între 1.535.413 şi 1.967.200. Aplicând proporţia de mai sus pentru Galaţi, rezultă că numărul locuitorilor judeţului, cu vârste cuprinse între 20 şi 79 de ani, care suferă de diabet zaharat de tip 2, este de aproximativ 25.000.
Obezitatea, un inamic cu greutate
De altfel, cifrele relevate de acest studiu sunt confirmate şi de evidenţele medicilor diabetologi din Galaţi, care atrag atenţia că diabetul s-a transformat, într-o perioadă relativ scurtă de timp, dintr-o simplă boală metabolică, într-o adevărată problemă de sănătate publică. Din acest motiv, în fiecare an, pe 14 noiembrie, în lume este celebrată Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului. "Faţă de acum două decenii, avem de zece ori mai mulţi bolnavi de diabet, ceea ce este enorm. Obezitatea este principalul factor din cauza căruia apare această boală metabolică. Din datele de care dispunem, 31,4 la sută din populaţia judeţului este obeză, în vreme ce o proporţie de 34,5 la sută prezintă suprapondere. În total, peste 65 la sută din populaţie are o greutate peste medie", atrage atenţia medicul Magdalena Moroşanu.
Vestea bună vine însă tot de la medici, care spun că şapte din zece cazuri de diabet de tip 2 ar putea fi prevenite prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos, bazat în principal pe o alimentaţie echilibrată şi pe educaţie fizică moderată.
Ce trebuie evitat şi dispunerea zilnică a meselor
Dacă avem o greutate corporală peste medie, sau dacă suntem predispuşi la a acumula kilograme în plus, este bine să evităm, pe cât posibil, alimentele cum sunt untul, margarina, smântâna, dulciurile, precum şi toate uleiurile, care, prin conţinutul caloric extrem de bogat, tind să se transforme în grăsime corporală. „Trebuie să mâncăm în cantităţi moderate şi alunele, seminţele de floarea soarelui, nucile, migdalele sau fisticul, deoarece de asemenea conţin foarte multe calorii. Eu le recomand pacienţilor mei ca legumele destinate salatelor să fie mâncate ca atare, pentru a evita tentaţia de a adăuga ulei. Un alt mit care s-a împământenit este cel al uleiului de măsline. Deşi conţine anumite substanţe cu rol benefic pentru sănătate, acest produs alimentar are tot la fel de multe calorii ca uleiul de floarea soarelui”, a mai spus dr. Moroşanu.
Cum putem slăbi, mâncând
Specialistul citat recomandă şi evitarea mesele foarte bogate. Mult mai bine este să mâncăm de cel puţin trei ori pe zi, fără a sări peste micul dejun. „Mesele dese menţin o rată crescută a metabolismului, fapt ce înseamnă arderea mai multor calorii. Pe de altă parte, energia consumată de organism pentru digerarea meselor uşoare şi dese este mai mare decât aceea necesară digestiei unor cantităţi mari de alimente, mâncate toate la o singură masă”.
Spre exemplu, dacă acumulăm 1.500 de calorii pe zi, cel mai bine este ca ele să fie împărţite astfel: mic dejun - 400 de calorii, prânz - 600 de calorii , cină - 500 de calorii.
Calcularea indicelui de masă corporală
Medicii nutriţionişti împart obezitatea în mai multe grade, în funcţie de indicele de masă corporală (IMC). Acesta se calculează prin împărţirea greutăţii exprimate în kilograme la înălţimea exprimată în metri la pătrat. Astfel, o persoană cu o greutate de 80 de kilograme şi cu o înălţime de 1,75 metri va avea o valoarea a IMC de 26,12, ceea ce înseamnă că trebuie să mai slăbească câteva kilograme. Dacă valoarea rezultată este cuprinsă între 18,5 şi 25, atunci avem o greutate normală. Între 25 şi 30 suntem supraponderali. Intervalul 30 - 45 înseamnă obezitate şi se împarte în trei grade. Ceea ce depăşeşte 45 este denumit obezitate severă sau monstruoasă. Valorile IMC mai mici de 18,5 înseamnă însă o greutate sub medie.
Complicaţiile cronice ale diabetului de tip 2
Diabetul nu este o boală dureroasă prin ea însăşi, ci prin complicaţiile severe pe care le cauzează. Prima complicaţie cronică cauzată de diabet este retinopatia diabetică sau aşa-numitul "ochi diabetic". Din cauza leziunilor provocate nervului ocular, în timp pot apărea dificultăţi de vedere, dureri oculare şi chiar pierderea temporară sau permanentă a vederii.
Rinichiul este un alt organ afectat de diabet. În cadrul nefropatiei diabetice se înregistrează pierderi de proteine prin urină, hipertensiune arterială şi colesterol crescut. Pentru că insulina nu mai poate fi eliminată prin urină, aceasta se acumulează în sânge, putând provoca hipoglicemie.
Piciorul diabetic se caracterizează prin vindecarea cu greutatea a rănilor apărute pe laba piciorului. În unele cazuri pot apărea infecţii locale, care duc la gangrenă şi la amputarea respectivului membru. Alte complicaţii asociate cu diabetul sunt cardiopatia ischemică şi afecţiuni ale sistemului circulator, care pot duce până la accident vascular cerebral sau la deces.
