Vineri ne amintim şi de Dreptul Iov

Vineri ne amintim şi de Dreptul Iov
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

Vineri ne vom aminti, la biserică, şi de Dreptul Iov. Acesta este un personaj biblic, pe care Dumnezeu îl binecuvântase pentru credinţa sa. Iov avea „şapte mii de oi, trei mii de cămile, cinci sute de perechi de boi şi cinci sute de asini şi mulţime mare de slugi”. Avea şi familie mare, adică şapte fii şi trei fete. Cu voia lui Dumnezeu, Satan îl chinuieşte pe Iov. Îi ia averea, îi omoară copiii şi îl îmbolnăveşte de lepră. Constată Iov că “acum am ajuns de batjocură pentru cei mai tineri decât mine şi pe ai căror părinţi îi preţuiam prea puţin, ca să-i pun alături cu câinii turmelor mele… astăzi, iată că sunt cântecul lor, am ajuns basmul lor. Le e groază de mine, s-au depărtat de mine şi pentru obrazul meu n-au făcut economie cu scuipatul lor!” (Iov 30, 1; 9-10).

Cu fiecare rău pe care i-l făcea, Satan încerca să îl determine pe Iov să hulească numele lui Dumnezeu. La un moment dat, chiar nevasta lui Iov îl îndeamnă, supărată: “Te ţii în statornicia ta? Blesteamă pe Dumnezeu şi mori!”. Iar Iov răspunde: “Vorbeşti cum ar vorbi una din femeile nebune! Ce? Dacă am primit de la Dumnezeu cele bune, nu vom primi oare şi pe cele rele?" Şi la fiecare năpasta, în loc să se revolte împotriva lui Dumnezeu, Iov spunea doar: “Domnul a dat, Domnul a luat; fie numele Domnului binecuvântat!” (Iov 1, 21).

În locul unde Iov se chinuia, vin trei prieteni, Elifaz din Teman, Bildad din Suah şi Tofar din Naamah, care nici nu-l recunosc de prima dată şi care îi spun că pesemne pentru păcatele lui îl pedepseşte Dumnezeu. “Chiar şi când El mă va omorî, eu voi nădăjdui într-însul. El ştie bine ce a fost viaţa mea, dar mă pune la încercare ca-aurul în topitoare. Însă eu ştiu că Răscumpărătorul meu este viu şi în ziua cea de pe urmă va ridica din pulbere această piele a mea ce se destramă. Şi afara din trupul meu voi vedea pe Dumnezeu", spune Iov. Şi nu huleşte împotriva lui Dumnezeu.

În cele din urmă, Dumnezeu nu mai rabdă să-l vadă pe diavol chinuindu-l pe robul său. De altfel, nici n-ar mai fi avut Diavolul ce să-I facă. Îi ucisese animalele şi copiii, îi umpluse trupul de durere şi de viermi şi, cu toate astea, Iov tot îl iubea pe Dumnezeu. Auzind ce poveţe îi dădea lui Iov, Dumnezeu îi spune lui Elifaz: ”Mânia Mea arde împotriva ta şi împotriva celor doi prieteni ai tăi, căci n-aţi vorbit de Mine aşa de drept, precum a vorbit robul Meu Iov”.

Din voia lui Dumnezeu, Iov se însănătoşeşte, iar bogăţia sa sporeşte cu mult peste cea pe care i-o răpise Satan. Şi bogat a mai trăit Iov încă 140 de ani.

Citit 1668 ori Ultima modificare Miercuri, 04 Mai 2016 23:47

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.