Praznicul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena e unul dintre cele de dată fixă şi cade, în fiecare an, pe 21 mai. Născut în Serbia în jurul anului 274, împăratul Constantin va ajunge să domnească peste întregul Imperiu Roman. În ajunul luptei oştirii sale cu Maxenţiu, Constantin a văzut ziua în amiaza mare, pe cer, deasupra soarelui, o cruce luminoasă cu inscripţia „in hoc signo vinces”. În traducere “prin acest semn vei birui”. În somn, noaptea următoare, Hristos i se arată lui Constantin şi îi cere să pună Sfânta Cruce pe steagurile soldaţilor pe care avea să-i conducă, în luptă. Astfel, avea să câştige. Constantin ascultă porunca Mântuitorului şi îl înfrânge pe Maxenţiu. Lupta este una atestată istoric. Dealtfel, la Roma există şi un arc de triumf al împăratului Constantin (foto de mai jos), pe care se păstrează inscripţia „instinctu diviniutates”, adică „prin inspiraţie divină”, indicând modul în care se câştigase această luptă.
Istoric vorbind, cea mai importantă realizare a împăratului Constantin este adoptarea Edictului de la Milano (313), prin care este recunoscut creştinismul ca religie. Peste câteva decenii, în timpul lui Teodosie cel Mare (379-395), acelaşi creştinism - în numele căruia muriseră, probabil, mii de oameni, refuzând să renunţe la Dumnezeu - avea să devină chiar religie de stat. Oricum, chiar şi până la acel moment, schimbările aduse de edictul lui Constantin erau destul de consistente. Spre exemplu, actul stipula ca biserica nu avea să mai fie impozitată şi putea primi donaţii, iar creştinii să nu mai fie supuşi la morţi chinuitoare, cum ar fi răstignirea sau zdrobirea picioarelor. Tot Constantin a convocat primul Sinod Ecumenic de la Niceea (325), ca urmare a căruia a fost combătută erezia lui Arie şi s-a stabilit că Fiul este de o fiinţă cu Tatăl. Tot aici s-au scris şi primele şapte articole ale Simbolului Credinţei (Crezul), o rugăciune pe care creştinii o spun până astăzi.
Mama Împăratului Constantin, Împărăteasa Elena, şi-a trăit cea mai mare parte din viaţă în preajma fiului său. Era căsătorită cu generalul Claudius Chlorus, dar acesta divorţează de ea, la îndemnul împăratului Diocleţian. Împărăteasa nu se recăsătoreşte. Este o creştină devotată şi este cea care află locul în care era crucea pe care fusese răstignit Hristos. De fapt, pe Golgota, Elena descoperise trei cruci. Ca să o identifice pe cea a Mântuitorului, ating cele trei cruci de un mort. Se spune că, atunci l-au atins cu cea a Mântuitorului, mortul a înviat.
Sâmbătă, îşi sărbătoresc onomastica peste 1,8 milioane de români pe care îi cheamă fie Constantin, fie Elena, fie au nume de botez derivate din acestea două. Peste 36.000 dintre ei sunt gălăţeni.
