Cu prilejul Zilei Dunării, Centrul de Documentare Europeană de pe lângă reprezentanţa în România a Comisiei Europene şi Centrul de Cercetări Juridice, Administrative, Sociale şi Politice din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Juridice, Sociale şi Politice a Universităţii "Dunărea de Jos" au organizat o masă rotundă sub genericul "Sinergii pentru Dunăre".
Faptul că Galaţiul nu foloseşte aproape deloc potenţialul Dunării a reieşit încă de la primele intervenţii, prof. univ. dr. Constantin Ardeleanu, de la Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie, întrebând, de altfel, dacă e cazul să sărbătorim Dunărea sau să-i facem un parastas. Practic, oraşul nu mai trăieşte cu Dunărea, ci pe lângă ea, singura preocupare fiind cum să o traversăm, prin tunel sau pe pod, nu cum să o folosim. De aceeaşi părere au fost şi confraţii săi istorici, conf. univ. dr. George Enache, conf. univ. dr. Artur Tuluş şi conf. univ. dr. Cristian Apetrei.
Galaţiul a pierdut funcţia comercială care l-a transformat într-un mare port, cu toate că, practic, aşa cum a subliniat decanul Facultăţii de Ştiinţe Juridice, Sociale şi Politice, prof. univ. dr. Florin Tudor, atuurile sale, cel puţin pe partea de transport conex şi acordare de facilităţi, continuă să se păstreze: avem cale ferată largă şi îngustă, avem dană în port care operează în regim de porto franco, avem Zona Liberă, Parc Industrial, Parc de Soft etc. Ceea ce ne lipseşte însă, aşa cum bine a punctat prof. univ. dr. Romeo Victor Ionescu, sunt banii: într-o economie în derapaj este greu să te orientezi spre revitalizarea Dunării. Lucruri bune se întâmplă şi în ceea ce priveşte Dunărea, dar, din păcate, ele nu sunt neapărat în beneficiul direct al majorităţii populaţiei. Aşa cum a menţionat Anca Spânu, redactor şef adjunct al ziarului "Viaţa liberă", avem Dunărea, dar nu avem nicio navă pentru pasageri care să facă vreo cursă regulată, fie ea şi de plăcere, nu neapărat utilitară, cum erau în trecut. Să se oprească vasele de croazieră străine, nici vorbă.
Între timp, firmele gălăţene exportă, să spunem aşa, ambarcaţiuni pentru plimbări pe Bega, în Timişoara. Evident, condiţiile nu se compară, navigaţia pe Dunăre fiind o cu totul altă mâncare de peşte şi, cum a observat prorectorul Universităţii "B. P. Haşdeu" din Cahul, Sergiu Cornea, zona noastră fiind şi expusă din punct de vedere al securităţii, dar autorităţile ar trebui să facă posibilă plimbarea pe Dunăre măcar pentru elevii de toate vârstele, în scop educaţional, sau cu anumite ocazii festive. Marius Mitrof, consilier superior la Direcţia Judeţeană pentru Cultură, a lansat provocarea noii administraţii ca anul viitor, când se împlinesc 180 de ani de la iniţierea statutului de porto-franco, gălăţenii să aibă posibilitatea să facă, de Ziua Dunării, o plimbare de plăcere pe fluviu. De altfel, aşa cum a punctat şi arhitectul urbanist Liliana Buhociu, oamenii sunt cei care fac schimbarea: oamenii construiesc, oamenii transformă spaţiul în care locuiesc. Galaţiul a fost complet transformat de apariţia Combinatului Siderurgic, eveniment care a produs un reviriment economic al zonei, dar şi o transformare culturală negativă, cel puţin în prima fază. Nu mai suntem "cumplit oraş de negustori", după cum spunea Barbu Nemţeanu, aşa cum a remarcat moderatoarea întâlnirii, lect. univ. dr. Valentina Cornea, dar avem datoria să rămânem dunăreni, să respectăm bătrânul fluviu şi ceea ce încă ne oferă el. În acest sens, după cum observa Cătălin Ţigănuş, director comercial al SC NAVROM SA Galaţi, s-a procedat la adaptarea tuturor navelor la regulile cerute la nivel european privind protecţia mediului. Să sperăm, cum a subliniat şi prof. univ. dr. Florin Buhociu, că şi terminalul intermodal, a cărui concretizare este iminentă, va aduce lucruri bune pentru Dunăre şi oamenii ei, mai ales noi locuri de muncă.
