Frică, teroare, groază, şocant. Toate aceste cuvinte au devenit adânc întipărite în minţile europenilor în ultimul an. Nu mai puţin de 11 atentate au zguduit bătrânul continent, iar siguranţa a devenit doar un cuvânt din dicţionar.
Seria tragediilor a început în Turcia, la începutul anului (12 ianuarie), în zona istorică Sultanahmet, din Istanbul, unde un sirian de origine saudită, înregistrat ca refugiat, a luat viaţa a zece persoane şi a rănit alte 15. Potrivit preşedintelui Turciei, Recep Erdogan, atentatul a fost revendicat de gruparea teroristă Stat Islamic (ISIS). Acest prim atentat din Europa anului 2016 a venit la doar un an după ce, în aceeaşi piaţă Sultanahmet, un kamikaze s-a aruncat în aer în faţa unui post de poliţie, rănind doi agenţi.
Turcia, ţara cea mai expusă atentatelor
De altfel, dacă privim datele statistice, observăm că, din cele 11 atentate de anul acesta, şapte au avut loc în Turcia, ceea ce arată nu doar fragilitatea sistemului de securitate al ţării, ci şi neputinţa unei mobilizări împotriva unei ameninţări care creşte de la o zi la alta.
Cel mai grav atentat din Turcia a avut loc chiar la finalul lunii iunie, pe aeroportul Attaturk din Istanbul, când trei atacatori sinucigaşi au atacat zona de sosiri a nodului de transport aerian. 44 de persoane şi-au pierdut viaţa şi 239 de oameni au fost răniţi, în atacul revendicat tot de Statul Islamic. Ulterior, autorităţile din Turcia au declarat 28 iunie ca fiind zi de doliu naţional.
Un alt atentat care s-a soldat cu moartea mai multor persoane a avut loc, tot în Turcia, pe 13 martie, când o maşină-capcană propulsată într-un autobuz municipal, într-un cartier extrem de frecventat, Kizilay, unde se află numeroase magazine şi un important nod al transportului în comun din capitala turcă, Ankara, a dus la decesul a 37 de persoane şi rănirea a peste 125.
Cel mai grav atentat din ultimul an din Turcia a avut loc, însă, anul trecut, pe 10 octombrie, când un dublu atentat a dus la uciderea a 103 persoane, în timpul unui miting al opoziţiei turce, în apropierea gării centrale din Ankara.
Totalul persoanelor ucise în atentatele din Turcia din acest an se ridică la 163, o cifră ameţitoare dacă ne gândim că în ultimii 12 ani nu au avut loc decât jumătate din atentatele de anul acesta, la nivel european.
Franţa, o altă ţintă a atacatorilor
După atacul de la publicaţia "Charlie Hebdo", care a şocat o lume întreagă, la începutul anului 2015, Franţa a trecut iarăşi printr-o criză majoră de securitate în luna noiembrie a anului trecut, când mai mulţi bărbaţi înarmaţi şi atacatori sinucigaşi au comis un val de atentate la Paris, care au vizat restaurante, o sală de concerte şi zona adiacentă arenei "Stade de France". Atacurile, soldate cu 130 de morţi şi sute de răniţi, au fost revendicate tot de gruparea jihadistă Statul Islamic. În jur de 20 de cetăţeni străini s-au numărat printre cei ucişi: doi cetăţeni români care participau la o aniversare pe terasa La Belle Equipe, trei cetăţeni belgieni, un german, trei spanioli, doi portughezi, un britanic, două tinere surori tunisiene, trei chilieni, doi algerieni, un marocan şi doi mexicani.
Opt dintre atacatori şi-au pierdut viaţa în atentate, şapte dintre ei aruncându-se în aer. Patru dintre aceşti agresori au murit în sala de spectacole Bataclan, dintre care trei acţionând câte o centură cu materiale explozive, iar ultimul fiind ucis în timpul asaltului forţelor de ordine. Trei kamikaze au murit la "Stade de France", iar altul pe bulevardul Voltaire, în apropiere de Bataclan. În paralel, teroriştii au deschis focul cu arme automate la restaurante şi terase, la Bataclan, pe străzile Charonne şi Bichat, la restaurantul "Le Petit Cambodge", precum şi la Fontaine au Roi, la intersecţia cu Faubourg-du-Temple.
Celelalte atentate comise de atacatori sinucigaşi au avut loc în apropiere de Bazilica Saint-Denis, unul dintre marile temple istorice ale creştinătăţii europene, unde se află înhumaţi mulţi regi ai Franţei. Cele mai multe dintre victime au fost ucise în atacul din sala de spectacole Bataclan, unde avea loc un concert al grupului hard rock Eagles of Death Metal.
Preşedintele Franţei, Francois Hollande, a decretat stare de urgenţă pe întreg teritoriul Franţei şi închiderea frontierelor ţării, pe fondul "atentatelor teroriste fără precedent" din Paris. A fost declanşat Planul Rouge Alpha, în caz de atacuri multiple, iar toate locurile sensibile de pe teritoriul Franţei au fost plasate în stare de alertă. Preşedintele François Hollande a convocat şi un consiliu de apărare după atacurile teroriste şi a decretat trei zile de doliu naţional.
Poporul francez a fost atacat, iarăşi, chiar de Ziua Naţională. Pe 14 iulie 2016, la Nisa, în timpul focurilor de artificii, un camion a intrat în mulţime, atacul fiind soldat cu peste 80 de morţi şi sute de răniţi. Şoferul camionului era cunoscut poliţiei pentru fapte de violenţă şi utilizare de arme şi dispunea de un pistol de calibru mic, precum şi de câteva grenade şi arme de război false. Preşedintele francez şi-a anulat vizita pe care o efectua la Avignon, în sudul ţării, pentru a prezida celula de criză de la Paris. De asemenea, şi-a anunţat decizia de a apela la rezervişti pentru a asigura protecţia teritoriului. Preşedintele francez, François Hollande, a anunţat prelungirea cu trei luni a stării de urgenţă, care urma să fie ridicată la 26 iulie, şi a dat asigurări că ţara sa îşi va "întări" "acţiunea în Irak şi Siria", potrivit AFP. Decretată de şeful statului pe fondul atentatelor comise pe 13 noiembrie la Paris, regimul de excepţie al stării de urgenţă a fost prelungit de trei ori, în noiembrie, februarie şi mai. Ultima prelungire, la 19 mai, a fost de două luni, faţă de câte trei luni anterior, pentru a asigura securitatea Campionatului de Fotbal EURO 2016 şi a Turului Franţei la ciclism.
Belgia, zguduită din temelii
Pe 22 martie 2016, aeroportul internaţional Zaventem din Bruxelles şi staţia de metrou Maelbeek, aflată la câţiva zeci de metri de instituţiile europene, au fost atacate de mai mulţi terorişti. Bilanţul total a fost de 35 de morţi şi 340 de răniţi, printre care şi patru cetăţeni români. Şi de această dată, gruparea teroristă Stat Islamic a revendicat atentatele. Transportul public din Bruxelles a fost complet oprit, aeroportul şi principalele gări feroviare din oraş au fost închise şi măsurile de securitate au fost consolidate în mai multe metropole europene. Autorităţile belgiene au ridicat la maximum nivelul de alertă antiteroristă pe tot teritoriul ţării. Ministrul de interne, Jan Jambon, a anunţat trei zile de doliu naţional. Aceste atentate s-au produs după arestarea, la 18 martie 2016, a lui Salah Abdeslam, un francez de origine marocană, singurul supravieţuitor al atentatelor jihadiste de la 13 noiembrie 2015 de la Paris.
Germania, de la protecţia refugiaţilor la blamarea lor
Ultimele două săptămâni au fost de foc şi pentru nemţi, dat fiind că mai multe atentate teroriste puse la cale de cetăţeni iranieni şi sirieni au dus la moartea a 15 persoane şi rănirea altor zeci de oameni. Primul atac a avut loc pe 22 iulie, într-un mall din Munchen, unde un tânăr de 18 ani a început să tragă în mulţime. Apoi, pe 24 iulie, seara, micul orăşel Annsbach, din sudul ţării, a fost zguduit de un atentat cu bombă, pus la cale de un tânăr sirian solicitant de azil, care a murit odată cu explozia dispozitivului său. În urma atacului, au fost rănite 12 persoane, dintre care trei se află în continuare în stare gravă. Daunele au fost, însă, minime, dat fiind că adevăratul plan al atacatorului a eşuat. Acesta a încercat să intre într-un local în care se desfăşura un festival de muzică, la care participau peste 2.000 de persoane, însă nu a reuşit, neavând bilet. Bomba a explodat, astfel, într-un restaurant aflat în apropierea festivalului.
Acestea sunt însă doar două din cele patru atacuri care au paralizat Germania. Pe 19 iulie, la Wurtzburg, un tânăr de 17 ani, germano-afgan, a atacat oamenii dintr-un tren cu un topor, rănind trei persoane. Pe 23 iulie, un alt sirian, de 21 de ani, a ucis cu o macetă un om şi a rănit alţi doi, la Reutlingen, astfel că situaţia este deja una gravă pentru Germania, ţară ai cărei locuitori se tem din ce înce mai tare de riscul atentatelor teroriste.
Cancelarul german Angela Merkel a declarat, la scurt timp după atacul din Munchen, că autorităţile germane vor face tot ce le stă în putinţă pentru a asigura libertatea şi siguranţa oamenilor.
Ori tocmai asta le lipseşte europenilor de luni bune, siguranţa şi libertatea!
Germanii, nemulţumiţi. Politica "uşii deschise" pentru imigranţi, inacceptabilă
În ultima săptămână, Germania a fost scena a patru atacuri, dintre care trei comise de solicitanţi de azil şi două revendicate de gruparea teroristă Stat Islamic, iar acest lucru a dus la mai multe cereri populare de a sista politica "uşii deschise" pentru refugiaţi, pe care cancelarul Angela Merkel a promovat-o intens. Peste un milion de refugiaţi au ajuns în Germania în ultimul an, mulţi dintre ei provenind din zone de conflict din Afganistan, Siria şi Irak.
"Ultimul atac sinucigaş ne-a arătat că nu ştim pe cine am lăsat în ţară", a declarat Anna Lisser, de 47 de ani, celor de la Daily Mail. "Trebuie să ne păstrăm umanitatea şi cred că am procedat corect la început, dar acum trebuie să ne oprim", a mai spus femeia, adăugând că sentimentul general este că Merkel distruge Germania.
O româncă stabilită în Germania a mărturisit şi ea, după atacurile din ultimele zile, că germanii se tem să mai circule cu mijloace de transport în comun şi evită spaţiile aglomerate, în vreme ce la evenimentele publice participă tot mai puţină lume, potrivit unui articol din Mediafax.
Terorismul islamist a ajuns în Germania, iar politicienii trebuie să abordeze temerile populaţiei germane în legătură cu securitatea şi imigraţia, a declarat şi Horst Seehofer, premierul landului german Bavaria. "Fiecare atac, fiecare act terorist, este cu mult prea mult. Terorismul islamist a ajuns în Germania", a spus Seehofer, premierul landului Bavaria, unde au avut loc trei din cele patru atacuri din ultima săptămână.
Seehofer, unul dintre cei mai vocali critici ai politicilor privind refugiaţi implementate de Angela Merkel, este de părere că Guvernul ar trebui să revină asupra deciziei de a interzice deportarea imigranţilor infractori.
Primele rezultate: 11 atentate dejucate de germani
Autoritățile germane au dejucat 11 atentate în ultima perioadă, dintre care zece pe teritoriul german, a anunțat ministrul de Interne german Thomas de Maiziere. Pe de altă parte, oficialul german a estimat că reducerea numărului de refugiați primiți de Germania a fost o decizie corectă, întrucât permite un control mai atent asupra persoanelor înclinate spre radicalizare.
Măsuri de urgenţă. 410 suspecţi sunt urmăriţi
Germania a fost lovită de patru ori într-o singură săptămână de atentatele teroriste. În urma acestor atentate au murit zece persoane şi 50 au fost rănite. Oficialităţile germane au luat măsuri de urgenţă şi au început să-i urmărească pe suspecţii de terorism. În acest moment, autorităţile susțin că urmăresc 410 suspecţi de terorism, informează Reuters.
Religia ca armă. ISIS nu atacă doar europeni
Folosind o versiune proprie a islamului, membrii grupării Stat Islamic (ISIS) îi ucid fără crâcnire pe toţi cei care nu aderă la convingerile şi idealurile lor. Spre exemplu, miercurea trecută, 27 iulie, în oraşul sirian Qamishli, a avut loc un dublu atentat în urma căruia 48 de persoane şi-au pierdut viaţa şi 170 au fost rănite. Atacurile au avut loc în apropierea frontierei cu Turcia şi au fost realizate prin intermediul a două vehicule capcană. Potrivit martorilor, detonarea uneia dintre bombe a fost atât de puternică, încât a distrus ferestrele unui magazin din Nusaybin, oraş aflat peste graniţă, în Turcia, unde a rănit uşor două persoane. Gruparea jihadistă a mai efectuat în trecut atentate în oraşul Qamishli. În aprilie, un atac sinucigaş a ucis şase membri ale Forţelor de Securitate Internă Kurde, iar în iulie, un atac sinucigaş al unui militant ISIS a ucis 16 persoane în Hasaka, capitala provinciei unde se află oraşul Qamishli.
Autorităţile, în alertă. Cum luptă Uniunea Europeană împotriva terorismului
Terorismul nu este un fenomen nou în Europa. Acesta reprezintă o amenințare la adresa securității noastre, la adresa valorilor societăților noastre democratice şi la adresa drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor europeni.
Între 2009 şi 2013, în statele membre ale UE au avut loc 1010 atacuri eşuate, contracarate sau finalizate, soldate cu 38 de decese. În plus, mai mulţi cetăţeni europeni au fost răpiți sau ucişi de grupări teroriste în întreaga lume. Din 2013 până în prezent, au avut loc 15 atacuri majore, soldate cu sute de morţi şi mii de răniţi, iar previziunile pentru viitor sunt sumbre, dat fiind faptul că ameninţarea grupării teroriste Stat Islamic creşte pe zi ce trece, mai ales în statele puternice din Europa.
Adoptată în 2005, strategia Uniunii Europene (UE) de combatere a terorismului se axează pe patru piloni principali: prevenirea, protecţia, urmărirea şi răspunsul. Prin intermediul celor patru piloni, strategia recunoaşte importanţa cooperării cu ţările terţe şi cu instituţiile internaţionale. În ciuda strategiei, însă, Uniunea Europeană continuă să fie fragilă în faţa acestei ameninţări crescânde, dovadă fiind numărul mare de atacuri din ultima perioadă.
De altfel, reţelele de socializare sunt deja inundate de proteste ale cetăţenilor europeni, cu privire la acceptarea refugiaţilor din Iran, Siria, Afganistan etc, iar ameninţările la adresa acestora încep să se înmulţească.
Din nefericire, este din ce în ce mai vizibilă o neputinţă a autorităţilor europene de a stopa fenomenul terorismului, iar sporirea măsurilor de securitate după ce au loc atacurile nu mai au nici un efect în minţile şi inimile familiilor celor ucişi sau răniţi în atentate. De asemenea, gruparea teroristă Stat Islamic continuă să recruteze noi membri, de multe ori prin intermediul internetului, astfel că este de aşteptat ca numărul atentatelor să crească, în loc să scadă.
