Pokémon Go a devenit rapid una dintre cele mai descărcate aplicaţii, punând stăpânire pe întreaga lume. Aproximativ 90 la sută dintre adulţii care au descarcat jocul au vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani, potrivit companiei de publicitate mobile StartApp. Jocul, care le permite oamenilor să vâneze monştri virtuali, este deja mai popular decât Tinder, având şanse mari să devină cea mai de succes aplicaţie din toate timpurile.
Conform psihologilor, prin numărul mare de oameni care ies pe străzi, încercând să prindă pokemoni, jocul oferă sentimentul de apartenenţă. Totodată, în momentul în care reuşesc să facă o captură a monştrilor virtuali, apare satisfacţia imediată, una dintre tehnicile de manipulare identificate în acest joc.
"Acest joc virtual a strâns atât de mulţi utilizatori într-un timp atât de scurt şi din cauza tehnicilor de manipulare în masă. De exemplu, se adresează adultului ca şi cum ar avea o gândire infantilă (o tehnică de manipulare foarte des folosită de autorităţi). La nivel global, oamenii sunt învăţaţi de mici să fie obedienţi şi să asculte de autoritate, sub ameninţarea pedepselor. Aşadar, oamenii se supun autorităţii, chiar dacă aceasta este absurdă sau abuzivă. Autoritatea comandă şi impune. În jocul Pokemon avem astfel de comenzi, sugestii. O altă tehnică de manipulare folosită este cea în care tot timpul faci apel la sentimente, nu la raţiune, provoci omul să reacţioneze sub impulsul emoţiilor. Inducerea spiritului de turmă este o altă tehnică de manipulare. Explicaţia este simplă, oamenii sunt foarte uşor de controlat şi manipulat, dacă le încurajezi reacţiile emoţionale. Acest joc este un experiment ce demonstrează cât de uşor suntem de manipulat”, spune psihologul Iuliana Fulaş.
În general, jocurile video activează o parte a creierului care este controlată de către dependenţă. Din moment ce jucătorii încearcă să găsească şi să prindă monştri virtuali, sistemul nervos se activează, iar adrenalina începe să ridice ritmul cardiac.
„Jocul creează adrenalină, iar adrenalina provoacă dependenţă. Jocul Pokemon îi scoate pe utilizatori din casă, aceştia având posibilitatea să se cunoască şi în realitate, nu doar în mediul virtual, şi să socializeze. Ies din anonimat şi sunt transformaţi în personaje principale, eroi, în viaţa reală. Situaţiile riscante, de stres, cu potenţial crescut de pericol, întalnite în goana după Pokemoni creează adrenalină în exces în creier, ceea ce îi face pe utilizatori să acţioneze instinctiv. Cei pe care îi vedem că aleargă nauciti pe străzi după Pokemoni sunt dependenţii de jocurile online sau dependenţii de adrenalină. Dacă până acum stăteau doar în faţa calculatorului, acest joc i-a scos pe toţi pe străzi", spune specialistul.
În comparaţie cu generaţiile trecute, tinerii din ziua de astăzi au pierdut o mare parte din arta conversaţiilor faţă în faţă şi experienţa jocurilor în spatele blocului. Au ajuns dependenţi de telefoane, aşa că nu este de mirare că au căzut imediat în capcana popularului joc.
„Copiii care utilizează această aplicaţie trebuie să fie conştienţi că Pokemon este doar un personaj imaginar. Ei trebuie să fie foarte atenţi pe unde merg, nu să rămână concentraţi doar la telefon”, avertizează psihologul Iuliana Fulaş.
