COMORI DE PATRIMONIU | Medicul care a adus chirurgia la Galaţi

COMORI DE PATRIMONIU | Medicul care a adus chirurgia la Galaţi
Evaluaţi acest articol
(14 voturi)

Doar o stradă care merge oarecum paralel cu strada Traian şi un bust ascuns parcă de ochii trecătorilor, în curtea Spitalului de Psihiatrie, mai amintesc astăzi de numele lui Alexandru Carnabel. Întorcându-ne însă în timp cu un veac, avem surpriza să-l descoperim pe unul dintre cei mai de seamă medici pe care i-a avut oraşul nostru. Într-o epocă în care mijloacele de comunicare rapidă erau încă la stadiul de pionierat, vestea despre îndemânarea chirurgului Alexandru Carnabel s-a răspândit repede în toate cele patru zări, doctorul ajungând să fie căutat de bolnavi veniţi, ca într-un pelerinaj, din toată Moldova, din Basarabia şi din Dobrogea. Pe lângă operaţiile pe care le făcea, Al. Carnabel a contribuit şi la profilaxia împotriva tuberculozei, o afecţiune de cele mai multe ori mortală în acea epocă. Prin interesul pe care l-a manifestat pentru sănătatea publică, Al. Carnabel s-a apropiat inevitabil de lumea celor nevoiaşi, pe care i-a ajutat atât cât i-a stat în putinţă.

Liceul la Craiova, student la Bucureşti, medic la Galaţi

"A urmat studiile liceale la Craiova, numărându-se apoi printre cei care au beneficiat de talentul pedagogic al renumitului chirurg Thoma Ionescu, fondator al Chirurgiei româneşti, la Facultatea de Medicină din Bucureşti. A preluat de la maestrul său pasiunea pentru profesie şi grija pentru fundamentarea teoretică a actului medical, devenind, ulterior, unul dintre asistenţii acestuia la Institutul de Anatomie Topografică şi Chirurgie Experimentală din Bucureşti. Inclus printre medicii de valoare ai ţării, în "Istoria medicinei româneşti", Al. Carnabel a fost unul dintre chirurgii români ai epocii care, având la dispoziţie adesea mijloace modeste, a avut o activitate deosebită. S-a remarcat îndeosebi prin practica medicală şi nu neapărat prin studiile publicate", se arată în volumul "Oameni în memoria Galaţiului", scris de Zanfir Ilie, Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Tena Bezman şi apărut la Editura Axis Libri din Galaţi în 2014.

În amintirea contemporanilor

În acest volum sunt citate şi amintirile doctorului Victor Gomoiu despre doctorul Carnabel. În perioada în care activa la Bucureşti, ca medic secundar, în clinica profesorului Thoma Ionescu, cu puţin timp înainte de a se stabili la Galaţi, "Carnabel era foarte prietenos, schimbând chiar ţigări cu internii, dar în chestiuni de serviciu era atât de scrupulos, încât devenea de temut, masivitatea sa şi vocea sa tonitruantă (tunătoare - n.r.) te cutremurau". Dincolo de impresia puternică pe care o producea Carnabel, Victor Gomoiu aprecia în mod deosebit calităţile sale de "mare dascăl", mărturisind că împreună cu Dimitrie Gerota reprezentau "două nume grele, în faţa cărora ne-am înclinat întotdeauna, iar acum, când îmi amintesc acel trecut, îi pomenesc plin de recunoştinţă". Doctorul Gomoiu a fost impresionat şi de devotamentul arătat pe care dr. Carnabel li-l arăta pacienţilor chiar şi noaptea, în special atunci când opera cazuri grave.

Pelerinajul de la Spitalul "Sf. Spiridon"

Când a venit la Galaţi, la începutul anului 1903, dr. Carnabel a fost numit medic primar al Spitalului "Sf Spiridon". Aici şi-a desfăşurat activitatea până spre sfârşitul vieţii, atunci când starea sa de sănătate l-a determinat să se retragă din activitatea medicală.

Din presa gălăţeană a acelei perioade reiese că la «Spitalul Spiridoniei» "se desfăşura un adevărat pelerinaj al pacienţilor, cei care îl căutau pe dr. Carnabel venind din toată Moldova, din Basarabia şi din Dobrogea, pentru a apela la serviciile renumitului chirurg. Remarcându-se prin cultura medicală, a desfăşurat o intensă activitate recunoscută atât în ţară, cât şi în străinătate, devenind membru corespondent al Societăţii de Chirurgie de la Paris, numele său fiind citat în prestigioase reviste medicale din întreaga lume. În respectivele publicaţii apar menţiuni despre operaţiile şi tehnicile chirurgicale ale doctorului Carnabel", este menţionat în cartea "Oameni în memoria Galaţiului".

Medicul răniţilor din Primul Război Mondial

Pentru îmbunătăţirea sănătăţii publice, dr. Carnabel s-a implicat în toate acţiunile organizate în Galaţi de Societatea pentru Profilaxia Tuberculozei, de Societatea Naţională de Cruce Roşie şi de Societatea Asistenţa Publică. Trebuie spus şi faptul că dr. Carnabel a sprijinit literatura şi arta română. Astfel, a fost membru fondator al unor cercuri sau instituţii de cultură, precum Cercul Cultural şi Intim Club din Galaţi.

Doctorul Carnabel i-a ajutat şi pe răniţii din timpul Primului Război Mondial. "A sprijinit reorganizarea sistemului de asistenţă medicală a filialei gălăţene a Societăţii de Crucea Roşie, al cărei preşedinte era soţia sa, Ecaterina Carnabel. «Toţi cei grav răniţi au trecut, în Galaţi, prin mâna valorosului chirurg doctor Carnabel, care de dimineaţă, din faptul zilei, şi până în miez de noapte, în această perioadă de aglomeraţie de răniţi, îşi îndeplinea cu abnegaţie şi din toată inima această sfântă datorie» (presa vremii - n.r.)", arată autorii volumului "Oameni în memoria Galaţiului".

Mormântul se află la Focşani

Cotidianul "Galaţii noi" anunţa, pe prima pagină a numărului din 13 august 1927, faptul că "Doctorul Carnabel nu mai este!". Datorită unui comitet condus de primarul Cristache Teodoru, prin subscripţie publică, a fost ridicat un bust al doctorului Carnabel, realizat în bronz de maestrul Oscar Spaethe. Amplasat la acea vreme pe strada Romulus, bustul a fost coborât de pe soclu după 1965, atunci când a început construirea blocurilor din cartierul Mazepa. Bustul este amplasat acum în curtea Spitalului de Psihiatrie "Elisabeta Doamna", tot acolo aflându-se şi bustul doctorului Aristide Serfioti.

Mormântul doctorului Al. Carnabel se află acum într-un cavou (foto 2) din Cimitirul Nord din Focşani, potrivit muzeografului Valentin Bodea.

 

Citit 6365 ori Ultima modificare Duminică, 20 Noiembrie 2016 02:51

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.